România se confruntă cu un risc ridicat de proteste sociale, pe fondul crizei economice internaţionale, iar stabilitatea politică poate fi în pericol, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU). \"Situaţia economică şi creşterea şomajului majorează spectrul turbulenţelor sociale din România, ţară a cărei ieşire din comunism a fost cea mai violentă din Europa de Est, cu excepţia fostei Iugoslavii, care a cunoscut episoade de revolte politice violente în anii \'90, conflicte interetnice, demonstraţii violente şi proteste ale sindicatelor, care au presupus inclusiv blocarea şoselelor şi căilor ferate. Turbulenţele au fost notabile în perioade de declin economic, respectiv în 1990-1992 şi 1996-1999\", se arată în raportul EIU. Potrivit evaluării instituţiei, România se plasează pe locul 66 din 165 într-un top al statelor cu cel mai ridicat risc de a se confrunta cu proteste sociale. Indicele instabilităţii politice obţinut de România a fost de 6,4 puncte, cel mai bun scor, de 1,2 puncte, fiind atribuit Norvegiei (locul 165), iar cel mai slab, de 8,8 puncte, statului Zimbabwe (locul întîi). Dintre statele care au aderat la UE în 2004 şi 2007, riscuri mai ridicate de proteste sociale decît în România se întîlnesc în Estonia şi Letonia, ambele situate pe locul 55. Pe de altă parte însă, mai bine plasate decît România sînt Ungaria şi Lituania (locul 82), Bulgaria (86), Slovacia (98), Polonia (136), Cipru (142), Slovenia (150) şi Cehia (153). Dintre statele analizate, 27 sînt considerate ca fiind extrem de riscante din punctul de vedere al riscurilor legate de proteste sociale, printre acestea regăsindu-se şi trei ţări est-europene: Republica Moldova, Ucraina şi Bosnia-Herţegovina. Alte 18 state din regiune se află în categoria celor cu riscuri ridicate. Pe lîngă România, în acest grup se află statele baltice, cele balcanice şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. \"Multe state în Europa de Est au caracteristici care sînt asociate vulnerabilităţilor politice: ţări noi, neexperimentate, cu birocraţie, trecut care abundă în turbulenţe, niveluri ridicate ale insatisfacţiei populaţiei, lipsă a încrederii în instituţii politice şi regimuri care nu sînt nici democraţii totale, nici autocraţii, acestea fiind cele mai predispuse la turbulenţe\", se spune în raport. Unele dintre aceste state se confruntă cu o fragmentare pe baze etnice, în timp ce, în altele, minorităţile sînt discriminate. \"Aproape toate statele din regiune au fost lovite dur de criza economică. Şomajul este în urcare în multe dintre aceste ţări, iar multe vor înregistra o diminuare, în unele cazuri severă, a PIB pe cap de locuritor, în acest an\", se menţionează în raport. Analiştii notează că implementarea unor măsuri de stimulare fiscală nu este posibilă în majoritatea statelor est-europene, întrucît multe dintre acestea au nevoi uriaşe de finanţare, ca urmare a nivelurilor deficitului de cont curent, iar cele care au acorduri cu FMI trebuie să aibă programe de austeritate fiscală. Pînă în prezent, doar două guverne au fost îndepărtate ca urmare a crizei, în Islanda şi Letonia, însă, pe măsură ce problemele economice se adîncesc, unele incidente se vor transforma, pe plan global, nu doar în Europa de Est, în probleme serioase pe termen lung, precum rebeliuni armate, conflicte civile şi, poate chiar războaie, avertizează analiştii EIU. Datele Organizaţiei Internaţionale a Muncii, incluse în raportul EIU, arată că numărul de şomeri va creşte cu 30-50 de milioane de persoane în acest an, comparativ cu 2007.