”PLOAIE SOLIDĂ” O reţea globală ce urmăreşte detonările de arme nucleare, Comprehensive Nuclear Test Ban Treaty Organization, a avertizat că riscul ca asteroizi să lovească Pământul, provocând pagube însemnate, este mai mare decât au crezut iniţial oamenii de ştiinţă. Organizaţia non-profit a depistat 26 de asteroizi care au explodat în atmosfera terestră din anul 2000 până în 2013. Printre explozii sunt amintite cea din 15 februarie 2013 de la Celiabinsk, din Rusia, soldată cu rănirea a peste 1.000 de persoane. ”Se crede, de obicei, că impacturile cu asteroizi sunt extrem de rare. Este greşit!”, susţine şi fostul astronaut Ed Lu, aflat în prezent la conducerea Fundaţiei B612, cu sediul în California. Fundaţia a difuzat, marţi, un videoclip cu explozii de asteroizi, încercând să prevină oamenii asupra unor astfel de ameninţări. Asteroizi cu diametrul de 40 de metri pot produce pagube însemnate unui oraş, a adăugat Ed Lu la o conferinţă de presă. ”Închipuiţi-vă un apartament mare care se mişcă cu Mach 50”, a explicat acesta. Mach 50 este de 50 de ori viteza sunetului.

NASA desfăşoară un program de urmărire a asteroizilor cu diametrul mai mare de un kilometru. Un obiect de asemenea mărime ar avea consecinţe globale dacă ar lovi Pământul. Un asteroid de circa zece kilometri diametru a lovit Terra acum circa 65 de milioane de ani, determinând schimbări climatice despre care se crede că au dus la dispariţia dinozaurilor şi a altor forme de viaţă terestră din acea epocă. ”Evenimentul de la Celiabinsk ne-a arătat că şi asteroizi de 20 de metri diametru pot avea efecte serioase”, a afirmat Ed Lu. Se presupune că asteroizi mari pot lovi Pământul o dată la 100 de ani, dar previziunile nu se bazează pe dovezi solide.

Fundaţia B612 intenţionează să îşi intensifice activitatea cu ajutorul unui telescop spaţial numit Sentinel, care va avea rolul să descopere asteroizi potenţial periculoşi, în apropierea Pământului. Telescopul, care va costa în jur de 250 de milioane de dolari, va intra în funcţiune în 2018. B612 şi-a luat numele de la planeta imaginară din ”Micul prinţ”, carte a scriitorului şi aviatorului francez Antoine de Saint-Exupery. Videoclipul realizat de ea poate fi vizionat pe site-ul fundaţiei, b621foundation.org.

CE VINE DIN SPAŢIU Căderea meteoriţilor pe Pământ nu este responsabilă doar de incidente neplăcute. Un studiu realizat de cercetătorii de la NASA arată că vitamina B3 ar fi ajuns pe Terra prin intermediul meteoriţilor şi a contribuit la apariţia vieţii pe planeta noastră. Pământul primitiv ar fi beneficiat de ”o aprovizionare” extraterestră cu vitamina B3, livrată de meteoriţii bogaţi în carbon. Savanţii de la NASA au analizat amestecul de ingrediente aduse pe Terra de aceste corpuri cereşti. Studiul vine în sprijinul teoriei potrivit căreia viaţa de pe Terra ar fi apărut graţie unor molecule create în spaţiu, care ”călătoresc” de la o planetă la alta, prin intermediul meteoriţilor. Deşi cercetătorii nu cunosc deocamdată felul în care s-au format aceste ingrediente, ei consideră că fragmentele de gheaţă radioactivă au alimentat reacţiile chimice care au produs vitamina B3. ”Vitamina B3, denumită şi acid nicotinic sau niacină, este un precursor al NAD (nicotinamidă adenină dinucleotidă), care este esenţială pentru metabolism şi are, probabil, o origine foarte îndepărtată”, a declarat Karen Smith, reprezentând Universitatea de Stat din Pennsylvania. Nu este pentru prima dată când vitamina B3 a fost găsită în meteoriţi. În 2001, cercetătorii Universităţii de Stat din Arizona au descoperit această vitamină în meteoritul căzut în lacul Tagish din Canada.

În noul studiu, realizat la Laboratorul de Astrobiologie Analitică din cadrul Centrului spaţial Goddard, Karen Smith şi colegii ei au analizat mostre prelevate din opt meteoriţi bogaţi în carbon şi au descoperit că aceştia conţineau vitamina B3 în concentraţii care variau de la 30 şi până la 600 părţi la un miliard. Asteroizii şi cometele sunt consideraţi un fel de rămăşiţe originale din timpul formării Sistemului Solar, iar meteoriţii sunt acele fragmente desprinse din asteroizii care trec pe lângă Terra sau se prăbuşesc pe planeta noastră. Atunci când asteroizii se ciocnesc cu alţi asteroizi, ei se sparg în mai multe fragmente, iar unele dintre acestea cad în cele din urmă pe Terra, sub formă de meteoriţi.

Deşi meteoriţii sunt fragmente considerate foarte valoroase desprinse din asteroizi, ei sunt arareori recuperaţi imediat ce cad pe Terra. Astfel, devin vulnerabili în faţa contaminării cu elementele chimice şi cu formele de viaţă terestre. Savanţii de la NASA se îndoiesc însă că vitamina B3 şi alte molecule descoperite în meteoriţii analizaţi ar proveni de pe Terra. Ei cred acest lucru deoarece vitamina B3 a fost descoperită alături de izomerii ei structurali, molecule înrudite care au aceeaşi formulă chimică, dar ai căror atomi sunt ataşaţi într-o ordine diferită. Aceste ”altfel de molecule” nu sunt folosite de formele de viaţă terestre. Dacă procesul de contaminare cu viaţă terestră ar fi fost sursa prezenţei vitaminei B3 în meteoriţi, atunci doar această vitamină ar fi trebuit să fie găsită, nu şi izomerii ei structurali. Concentraţiile de vitamina B3 sunt, la rândul lor, corelate cu timpul în care asteroidul parental a fost contaminat cu apă lichidă. Cercetătorii consideră că această corelaţie cu condiţiile existente pe asteroizi nu ar mai exista dacă vitamina B3 ar fi un rezultat al contaminării cu viaţa terestră. NASA intenţionează să organizeze o serie de experimente ştiinţifice în viitorul apropiat, în condiţii considerate mai realiste, pentru a înţelege mai bine felul în care vitamina B3 se formează pe granule de gheaţă în spaţiu.