CEL MAI AMPLU STUDIU DIN LUME Prezicerea riscului bolilor de inimă nu este o ştiinţă exactă, dar medicii încearcă să găsească o nouă metodă pentru a evalua starea de sănătate a femeilor. Reprezentantele sexului frumos au tendinţa de a dezvolta boli de inimă mai târziu în viaţă decât bărbaţii, ceea ce face ca factorii de risc obişnuiţi, precum nivelul ridicat de colesterol, hipertensiunea arterială sau obezitatea, să fie utili dar nu în totalitate fiabili în diagnosticarea problemelor cardiace. Cercetătorii implicaţi în studiul Framingham Heart, demarat din anul 1948, fiind una dintre cele mai extinse investigaţii asupra factorilor de risc de boli cardiace, au decis să studieze mai amănunţit şi factorii de reproducere, despre care bănuiau că pot rafina capacitatea medicilor de a ajuta femeile să înveţe cât de vulnerabile sunt la boală.

Experţii cred în prezent că femeile nu pot avea probleme cu inima din cauza estrogenului, hormonul feminin, care le protejează cordul până la menopauză, în jurul vârstei de 50 - 60, după care nivelul său scade dramatic. Cercetătorii s-au axat pe studierea a 1.638 de femei reprezentând a treia generaţie a subiecţilor care au participat la studiul original, toate având peste 40 de ani, pentru a vedea dacă factorii de reproducere ar putea fi corelaţi cu greutatea corporală şi riscul bolilor de inimă. Au înregistrat factori cum ar fi vârsta la care o femeie a avut prima menstruaţie, numărul de copii şi vârsta ei la menopauză, conectaţi cu factori privind obezitatea şi distribuirea grăsimii în organism şi tipurile de grăsime, cum ar fi grăsimea viscerală, în zona burţii, comparativ cu stratul adipos subcutanat. “Înţelegerea dacă distribuţia ţesutului adipos este asociată cu factori de reproducere feminină poate oferi o perspectivă asupra mecanismelor potenţiale care îi leagă de boli de inimă, precum şi factorii de risc”, au explicat autorii studiului.

O ASOCIERE INEDITĂ După ajustarea unor factori cum ar fi vârsta, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, terapia de substituţie hormonală şi menopauza, care pot influenţa greutatea corporală şi riscul de boli cardiace, autorii au constatat că menstruaţia venită la vârstă fragedă a fost corelată cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare şi o circumferinţă a taliei mai mare, cu depozite de grăsime în jurul abdomenului. Această concluzie este susţinută şi de studiile anterioare, care au evidenţiat faptul că menstruaţia înainte de vârsta de 12 ani poate contribui la un risc cu 23% mai mare de boli de inimă şi un risc cu 28% mai mare de a muri de atac de cord sau accident vascular cerebral. Spre deosebire de alte analize, studiul actual nu a constatat că vârsta la menopauză sau numărul de copii avut de o femeie i-a afectat indicele de masă corporală sau distribuţia de grăsime în organism. În schimb, cercetătorii consideră că excesul de greutate sau obezitatea contribuie la menopauza precoce şi la un risc crescut de boală cardiacă.

Autorii recunosc că legătura dintre factorii de reproducere şi de obezitate este o provocare. Totuşi, datele preliminare sugerează, de exemplu, că obezitatea infantilă şi un volum mai mare de ţesut adipos pot declanşa menstruaţia mai devreme. Nu este însă clar dacă legătura dintre menstruaţia precoce şi riscul de boală cardiacă găsită în studiul actual nu este, de fapt, consecinţa obezităţii din copilărie, la vârstă adultă, nefiind legată de pubertatea precoce. Oricum, volumul tot mai mare de cunoştinţe asupra factorilor care pot declanşa bolile de inimă la femei ar putea contribui la o mai bună identificare a persoanelor deosebit de vulnerabile. Pe baza celor mai recente date, medicii ar trebui să înceapă să discute despre problemele de greutate şi factori de risc de boli cardiace cu fetele care au menstruaţie precoce, pentru a le proteja de boli de inimă, mai târziu.