Riscul de deces în urma infarctului miocardic este mai mare în cazul femeilor, deoarece simptomele sunt confundate, cel mai adesea, cu o criză de angoasă. Cercetătorii de la Universitatea McGill din Montreal, Canada, şi-au propus să descopere motivul pentru care există o diferenţă atât de mare între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte rata mortalităţii provocate de infarct. Ei au chestionat în acest scop 1.123 de pacienţi cu vârsta între 18 şi 55 de ani, internaţi în 24 de centre medicale din Canada, dar şi într-un spital din SUA şi în altul din Elveţia. Pacienţii, ce sufereau de sindrom coronarian acut, au răspuns la chestionarul oamenilor de ştiinţă la o zi după internarea lor în centrele respective. Femeile chestionate aveau venituri mai modeste decât bărbaţii care au participat la studiu. Acestea prezentau un risc mai mare de diabet sau hipertensiune arterială, aveau cazuri de boli cardiace în familie şi erau mai predispuse la depresie şi anxietate. Cercetătorii, ale căror concluzii au fost publicate luni în ”Canadian Medical Association Journal”, au constatat că, în medie, bărbaţii primeau mai prompt electrocardiograme şi tratament defibrilator decât femeile. Cercetătorii au explicat această diferenţă de tratament prin faptul că numărul de femei care se prezentau la unităţile de urgenţă cu dureri toracice de altă natură decât cele cardiace este, de regulă, mai mare decât numărul bărbaţilor. De asemenea, prevalenţa sindromului coronarian acut este mai redusă în cazul femeilor tinere decât în cazul bărbaţilor tineri, a observat coordonatoarea studiului, Louise Pilote. Aceste rezultate indică faptul că personalul medical ce efectuează trierea pacienţilor are o tendinţă mai mare de a exclude originea cardiacă a bolii în cazul femeilor care prezintă simptome de anxietate, a explicat Louise Pilote.

GRĂSIMI... NEDĂUNĂTOARE Grăsimile saturate, considerate nesănătoase de majoritatea nutriţioniştilor, nu au efecte negative asupra sănătăţii inimii, au descoperit cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge. În cadrul unui studiu amplu, efectuat pe 600.000 de participanţi din 18 ţări, s-a stabilit că grăsimile polinesaturate sănătoase, regăsite, de exemplu, în uleiul de floarea-soarelui, nu au efecte asupra riscului de boli cardiace. Spre deosebire de acest tip de grăsimi, acidul margaric, regăsit în produsele lactate, reduce semnificativ acest risc, în timp ce două tipuri de grăsimi saturate, regăsite în uleiul de palmier şi în produsele de origine animală, au doar o legătură slabă cu bolile de inimă. Două tipuri de acizi graşi Omega 3, regăsiţi în uleiul de peşte - EPA şi DHA -, precum şi acizii graşi Omega 6 sunt asociaţi cu un risc mai scăzut de boli de inimă, deşi suplimentele alimentare cu Omega 3 şi Omega 6 par să nu aibă vreun beneficiu pentru sănătate.

Grăsimile au fost considerate multă vreme responsabile pentru obezitate şi boli de inimă, dar unii oameni de ştiinţă afirmă că au descoperit dovezi potrivit cărora grăsimile au fost demonizate pe nedrept şi că, de fapt, zahărul ar fi principalul vinovat. Este vorba despre rezultate interesante, care stimulează potenţiale noi direcţii de cercetare ştiinţifică şi încurajează reevaluarea atentă a recomandărilor nutriţionale curente. Bolile cardiovasculare, a căror manifestare principală o constituie afecţiunile coronariene, rămân cea mai importantă cauză a mortalităţii şi invalidităţii în toată lumea. În 2008, peste 17 milioane de oameni au murit din cauza unor afecţiuni cardiovasculare la nivel global, a afirmat coordonatorul studiului, Rajiv Chowdhury, de la Universitatea din Cambridge.

Cu aproape patru decenii în urmă, medicii şi oamenii de ştiinţă au început să recomande renunţarea la grăsimile saturate regăsite în smântână, unt şi carne mai puţin slabă. În 2013, cardiologul Aseem Malhotra, din Londra, declara că a venit vremea să se renunţe la mitul influenţei dăunătoare a grăsimilor saturate asupra sănătăţii inimii, bazat pe interpretarea greşită a studiilor ştiinţifice. ”Consumul exagerat de alimente procesate este cel care antrenează, de fapt, povara din ce în ce mai mare a bolilor cronice care afectează lumea occidentală. În plus, suplimentele nutriţionale nu au niciun beneficiu dovedit pentru marea majoritate a populaţiei. Este mai bine ca organismul să obţină nutrienţii necesari pur şi simplu din alimentele naturale”, a declarat Aseem Malhotra.