Consumul de produse animale va creşte cu 50% pînă în 2020, potrivit previziunilor Organizaţiei Mondiale pentru Epizootii (OIE), ceea ce comportă importante riscuri sanitare şi pune în pericol ecosistemele, subliniază experţii. Creşterea consumului de carne la scară planetară se datorează mai ales economiilor emergente şi în primul rînd Chinei şi Indiei şi se traduce prin transporturi din ce în ce mai numeroase de produse animale. “Există riscuri sanitare suplimentare, deoarece produsele vor circula într-un timp mai scurt decît timpul de incubare a bolilor”, constată Jean-Luc Angot, directorul general adjunct al OIE.

Printre factorii de apariţie sau reapariţie a unor noi patologii se numără şi încălzirea climatică, modificarea ecosistemelor sau schimbarea obiceiurilor alimentare. “Febra catarală ovină sau boala limbii albastre este întîlnită în regiuni unde nu exista înainte, precum nordul Europei, deşi era considerată boală tropicală”, reaminteşte Angot. Bulversarea ecosistemelor expune omul şi animalele de crescătorie la noi agenţi patogeni. La sfîrşitul anilor ‘90, de exemplu, despădurirea Malaeziei a distrus habitatul liliecilor. Aceştia au contaminat porcii, ducînd la exterminarea şeptelului porcin al acestei ţări şi provocînd 300 de decese umane. Febrele hemoragice precum Ebola sînt de asemenea asociate cu interacţiunea dintre maimuţă şi om, în urma despăduririlor din Africa. La capitolul obiceiuri alimentare, virusul SIDA ar fi putut contamina omul traversînd bariera speciei, prin consumul de carne de maimuţă, potrivit unei ipoteze răspîndite dar care nu a fost încă dovedită ştiinţific. Creşterea numărului de păsări sporeşte, la rîndul său, riscul ca virusul gripei aviare să sufere într-o zi o mutaţie care l-ar face transmisibil de la om la om, ceea ce nu pare să se fi întîmplat cu tulpina H5N1.

“În general, dezvoltarea creşterii de animale în Asia de Sud-Est, China şi India, în exploatări aflate în apropierea oraşelor, pune probleme de hiperconcentrare, de gestionare a dejecţiilor şi riscuri sanitare”, spune Andre Pfimlin, şef de cercetare şi dezvoltare la Institutul de Creştere a Animalelor de la Paris. La sfîrşitul anului 2006, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a calculat într-un raport că bovinele produc mai multe gaze cu efect de seră decît maşinile, metanul pe care îl elimină animalele şi protoxidul de azot din dejecţiile lor contribuind mai mult la încălzirea globală decît CO2. Raportul a evidenţiat că o mare parte din aceste emisii provin din creşterea pastorală, practicată de populaţiile foarte sărace din Sahel sau Asia Centrală, care depind de aceasta pentru a supravieţui. Marja de manevră pentru reducerea emisiilor de metan este redusă, dar dacă toate sistemele de creştere a animalelor şi-ar optimiza gestionarea dejecţiilor şi îngrăşămintelor de fermă, ar cîştiga bani şi ar reduce riscul de poluare a apei şi aerului, potrivit lui Pfimlin.