Școlarii din ziua de astăzi au ajuns să care după ei, zilnic, ghiozdane foarte grele, mai ceva decât bolovanii. Și, de la an la an, apar tot mai multe rechizite, dar și manuale, așa că greutatea este tot mai mare. “Greutatea ghiozdanului nu ar trebui să depăşească 10% din greutatea corporală a unui copil. De exemplu, dacă greutatea medie a unui copil de 8 ani este de 24 kg, ghiozdanul acestuia nu ar trebui să depăşească 2 kg și jumătate. Ghiozdanul trebuie să fie de tip rucsac, să aibă două barete aranjate egal și să fie purtat aproape de spate, nu atârnat. Ghiozdanul nu trebuie ținut pe un singur umăr, de aceea ar trebui evitate ghiozdanele de tip troler sau de tip poştaș. Acestea vor produce dezvoltări asimetrice ale musculaturii, favorizând apariția, în viața adultă, a unor afecțiuni mult mai grave, de tipul herniei de disc sau spondilozei”, afirmă fizioterapeutul Bogdan Goga, citat de scoalapacientilor.ro. Fizioterapeutul adaugă faptul că, la fel ca orice factor de mediu, şi ghiozdanul îşi poate pune amprenta asupra dezvoltării musculaturii şi, implicit, asupra dezvoltării mai mult sau mai puțin corecte a întregului organism. “Ghiozdanele grele pot fi un factor favorizant în apariția unor tulburări posturale. De asemenea, împreună cu alți factori de mediu precum poziția în bancă sau orele lungi petrecute la birou, în fața calculatorului, într-o poziție incorectă, pot duce la modificări posturale de tipul umerilor aduşi sau a cifozei, cunoscută în popor sub denumirea de spate cocoșat. Copiii au tendința de a contracara greutatea mare a ghiozdanului prin anteriorizarea posturii, creând astfel condițiile favorabile pentru a merge şi a sta cocoșați”, avertizează fizioterapeutul Goga. El oferă și soluții. Astfel, specialistul spune că prevenția este cea mai simplă și eficientă metodă prin care ne putem preocupa de sănătatea copiilor. ”Ca părinți, trebuie să aveți grijă ca aceștia să aibă o poziție corectă la birou, cu spatele şi coatele sprijinite de spătare, tălpile pe sol, să limitați timpul petrecut la birou, în fața calculatorului, și să îl prelungiți pe cel petrecut afară, în aer liber, unde cei mici pot face mișcare, activitate fizică regulată și sport. De asemenea, consultul periodic la medicul specialist pediatru nu trebuie să lipsească”, potrivit fizioterapeutului. Evaluarea posturală este o altă soluție. O dată pe lună trebuie să urmăriți linia umerilor, a omoplaților și a bazinului. Dacă apar inegalități, trebuie să mergeți la un ortoped pediatru pentru diagnosticarea problemei și, apoi, la un fizioterapeut pentru o evaluare posturală de specialitate prin care acesta va urmări amplitudinea de mişcare articulară şi tonusul muscular ale copilului. Astfel, va putea concepe un program de kinetoterapie individualizat, menit să corecteze postura şi să contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă. Ședințele de recuperare medicală sunt și ele o soluție, potrivit scoalapacientilor.ro. Dacă se constată o tulburare posturală, medicul poate recomanda recuperare medicală. Fizioterapeutul va personaliza un program de kinetoterapie și va urmări ca terapia realizată prin mișcări specifice să corecteze sau să amelioreze afecțiunea. De regulă, kinetoterapia reprezintă una din cele mai eficiente soluții pentru tulburările posturale de tipul cifozei, scoliozei sau cifoscoliozei, deoarece aceasta reușește să redea echilibrul la nivelul muscular. ”În ultimii 20 de ani, patologiile la nivelul coloanei vertebrale sunt într-o creștere alarmantă, durerile de spate fiind pe locul I ca incidență la nivel mondial, depășind cu mult hipertensiunea arterială (locul II) sau diabetul zaharat (locul III). De aceea trebuie să avem grijă de sănătatea copiilor noştri, conștienți fiind de faptul că durerile de spate pleacă din copilărie”, mai punctează scoalapacientilor.ro.