UNDE E BANUL PUBLIC? Aflaţi unde este de fapt risipa banului public despre care uită să menţioneze prim-ministrul Emil Boc. Instituţiile şi companiile de stat cheltuisc anual 200 de milioane de euro pentru achiziţionarea de autovehicule, laptopuri, mobilier, aparate aer condiţionat, telefoane mobile şi servicii de telecom. Într-o analiză realizată de Mediafax, reiese că majoritatea achiziţiilor sunt realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă. Deşi o parte dintre achiziţii sunt acoperite şi din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invocate motive legate de \"extremă urgenţă\" a situaţiei. Conform analizei, până şi în cazul licitaţiilor cu un singur ofertant, instituţia contractantă raportează că a atribuit contractul luând în calcul preţul cel mai scăzut. Sistemul care prevede atribuirea unui contract prin licitaţii deschise la care sunt înregistrate mai multe oferte reprezintă o excepţie de la regulă şi este aplicat în condiţiile în care, în primăvara anului trecut, premierul Emil Boc cerea miniştrilor să sisteze în companiile subordonate orice licitaţie pentru achiziţionarea de maşini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de strictă necesitate. Degeaba anunţa Guvernul că lua în calcul înfiinţarea unui \"punct de comandă\" care să avizeze achiziţiile de produse de birotică pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri şi hârtii să fie cumpărate de la acelaşi furnizor şi la un preţ comun.

\"CENTRU DE COMANDĂ\", DOAR ÎN PROIECT Conform calculelor Mediafax, în primele patru luni ale anului trecut instituţiile guvernamentale şi companiile de stat au cumpărat maşini, laptopuri şi telefoane mobile de peste 100 milioane euro şi au bugetat alte achiziţii similare de 24 milioane euro. Înfiinţarea respectivului \"centru de comandă\" pentru achiziţii a fost chiar pregătită încă din mai 2010 sub forma unui proiect de hotărâre, însă nici până la această dată proiectul nu a fost aprobat de Guvern. Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.