STUDIU Lipsa banilor invocată de Guvern nu se justifică atunci când vine vorba despre procesele inutile purtate de instituţiile statului cu pensionarii şi bugetarii. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a efectuat un studiu pentru a vedea câţi bani sunt cheltuiţi anual de statul român pentru soluţionarea unor dosare civile privind litigiile de muncă şi asigurările sociale, ce ar putea fi evitate dacă… s-ar vrea acest lucru. Potrivit acestui studiu, realizat cu ajutorul judecătorilor, grefierilor şi asistenţilor judiciari din cadrul secţiilor civile, specializaţi pe cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, costurile generate de soluţionarea cauzelor introduse de bugetari pentru drepturi salariale se ridică la 4.361.500 lei pe an. „Pentru cuantificarea costurilor asociate de soluţionarea cauzelor având ca obiect drepturile salariale ale persoanelor angajate în sistemul bugetar, am luat în considerare două dimensiuni. Prima priveşte costurile presupuse de utilizarea resurselor umane (judecători specializaţi în litigii de muncă, asistenţi judiciari, grefieri) implicate în soluţionarea cauzelor respective, costuri obţinute prin evaluarea duratei activităţilor dedicate cauzelor respective şi raportarea lor la ansamblul timpului efectiv de muncă dintr-o lună, raportat la întreaga activitate desfăşurată. A doua dimensiune luată în considerare se referă la costurile presupuse de utilizarea resurselor materiale, cum sunt citaţiile, papetăria şi birotica implicate în elaborarea cauzelor respective”, se arată în studiul UNJR.

RĂZBOI NEJUSTIFICAT După un calcul privind cele două costuri, a rezultat că un singur dosar înregistrat la Tribunal scoate din buzunarul statului 135 de lei pe an, iar pentru unul înregistrat la Curtea de Apel se ajunge la 177 de lei. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 41 de tribunale din ţară, unde au intrat lunar 32 de dosare noi ale bugetarilor, şi pe un eşantion de 15 Curţi de Apel, unde s-au înregistrat lunar 70 de dosare noi la completele specializate în litigii de muncă. În acest mod, UNJR a ajuns la concluzia că statul cheltuieşte anual 2.133.000 lei pentru cauzele de la Tribunale şi 2.228.500 lei pentru cele de la Curţile de Apel. Aceste costuri ar putea fi evitate dacă instituţiile statului ar respecta legile date pentru bugetari, pensionari şi, mai nou, pentru mamele care au născut gemeni. Cu toate că există Recursuri în Interesul Legii (RIL) promovate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care ar trebui să îi convingă pe reprezentanţii statului că lupta lor în justiţie cu oamenii este inutilă, războiul nu se termină până când instanţa nu emite o decizie definitivă, irevocabilă şi executorie.Tribunalul Constanţa a înregistrat de la începutul anului şi până în prezent peste 4.500 de dosare de litigii de muncă şi asigurări sociale, iar Curtea de Apel Constanţa are pe rol aproximativ 2.000 de dosare nou-intrate.

TRIMIŞI LA JUDECATĂ Un exemplu ar fi cererile pensionarilor de a li se recalcula pensiile în conformitate cu stagiul de cotizare aferent perioadei lucrate. Până în prezent, toate instanţele de fond au decis în favoarea pensionarilor întrucât legea este clară şi obligă Casele de Pensii să le dea oamenilor drepturile de care au fost privaţi în ultimii trei ani. Cu toate acestea, juriştii atacă deciziile la Curtea de Apel, iar judecătorii sunt nevoiţi să judece nişte cauze în care soluţia este evidentă. Recursurile sunt respinse şi banii cheltuiţi pentru aceste procese inutile sunt scoşi din bugetul statului. Alt exemplu despre bătaia de joc la care sunt supuşi românii este dorinţa ministrului Muncii, Sulfina Barbu, de a le trimite pe mamele cu gemeni să se judece cu statul. Chiar dacă a fost emisă o lege în care se recunoaşte dreptul gemenilor de a primi fiecare alocaţie de la stat, mamele nu vor vedea banii decât dacă au o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Iar acest lucru presupune epuizarea tuturor căilor de atac: fond şi recurs. „Este o imbecilitate a sistemului nostru. Instituţiile abilitate ar putea rezolva problema printr-un simplu act administrativ, iar banii să fie daţi la rectificarea bugetară. Dar nu… trebuie să punem oamenii pe drumuri, să cheltuim inutil nişte bani de la buget cu aceste procese pentru ca, în final, mamele să intre în posesia banilor ce li se cuvin”, a declarat preşedintele UNJR, judecător Natalia Roman. Ea a adăugat că, din cauza aglomerării cu litigii de muncă, magistraţii sunt nevoiţi să amâne restul dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor chiar cu câteva luni. Sunt cauze unde, în prezent, primul termen de judecată a fost stabilt pentru martie 2012.

SOLUŢII Judecătorii, grefierii şi asistenţii judiciari care au răspuns la studiul UNJR spun că numărul foarte mare de dosare de litigii de muncă afectează negativ sistemul judiciar. Cei mai mulţi dintre ei susţin că, pentru reducerea numărului acestor cauze, Guvernul ar trebui să emită acte normative clare, coerente şi stabile, să reducă numărul ordonanţelor de urgenţă pe care le dă pe bandă rulantă, Ministerul Justiţiei să asigure o schemă de personal adecvată volumului de muncă, să aloce resursele necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime, iar Parlamentul să dea legi echitabile, neechivoce, clare şi coerente.