Am trăit să o văd și pe asta. Analistul Florin Cîțu, devenit, între timp, senator liberal, ia apărarea - atenție!!! - băncii centrale. Wow! El critică opoziția, care, la rându-i, critică BNR, pentru explozia indicatorului Robor. Și asta pentru că Guvernul a aruncat în spațiul public ideea că BNR șantajează Guvernul și majorează artificial dobânda, pentru a obține ceva. O altă teorie ar fi că bancherii se răzbună, după ce ANAF le-a scos la lumină mașinațiunile contabilicești. Și asta pentru că, economic vorbind, Robor n-ar trebui să crească, în această perioadă, în care dobânzile la depozite-s la minim istoric, chiar negative în unele cazuri. Ba chiar e și o tonă de lichiditate în sistem. Cîțu e, însă, de altă părere - „În realitate, BNR își face, în sfârșit, treaba! De la începutul anului, PSD a majorat cheltuielile cu pensiile, ajutoarele sociale și salariile din sectorul bugetar. În același timp, a tăiat investițiile. Dinamica n-are nicio legătură cu ce se întâmplă în economia reală. Ce-a urmat? Cererea de bunuri și servicii a crescut mult mai rapid decât producția lor. În această situație, prețurile cresc, pentru a echilibra cererea și oferta. Ajungem la Robor. Dobânzile din piața interbancară, mai ales cele de până la șase luni, erau cu mult sub dobânda de politică monetară. Stimulativ, dar, cuplat cu o politică fiscală iresponsabilă, am fi ajuns la un dezastru economic. În august, însă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că începe să retragă lichiditate din piață, pentru a egaliza dobânda-cheie cu cea din piața interbancară. Deci „explozia“ Robor a fost anunțată de câteva luni bune! S-ar putea chiar să fie o mișcare târzie (inflație de 5% în 2018?), dar trebuie să remarc faptul că banca centrală a decis să lupte cu presiunile inflaționiste“. Ce urmează în continuare? Cîțu estimează că, după ce Robor ajunge la 1,75% pe an, dobânda-cheie va fi majorată la 2%. Apoi va crește și Robor la 2%. Și tot așa. N-ar fi exclus ca indicatorii să ajungă la 4%, în 2018. Pe scurt, dobânzile cresc pentru că economia liberă estimează creșteri de inflație și, drept urmare, cere protecție pentru bani (adică dobânzi mai mari).