Ratele ROBOR sunt mai mari acum şi pentru că salariile, veniturile și creşterea economică sunt mai mari, iar Banca Naţională a României (BNR) va prefera o dobândă mai mare pe leu decât o depreciere a acestuia, consideră Adrian Mitroi, profesor de finanţe la Academia de Studii Economice (ASE) - „Această predilecţie a BNR pentru un curs stabil este un format cu care aproape ne-am obişnuit. Avantajul competitiv nu mai depinde doar de poziţia individuală a fiecărei politici economice, ci şi de operaţionalizarea lor împreună. Bancherii centrali apar mai preocupaţi de politica fiscală. Aşteptările noastre mari de creştere economică aduc şi aşteptări de inflaţie. Robor a devenit subiect de interes mai ales pentru că a fost des utilizat în perioada de criză economică, când dobânzile erau foarte mici“. În opinia sa, creşterea Robor ar trebui să fie un bun indicator rutier spre autostrăzile investiţionale - „Dobânzile mai mari nu înseamnă neapărat cheltuieli mai mari cu creditul, atunci când totul se raportează la venituri curente mai mari. Cum creditul privat este majoritar în lei, riscul valutar este mic, nesubstanţial. Riscul de dobândă, pe de altă parte, devine mai important; e de luat în calcul. Robor va creşte şi pentru că inflaţia este influenţată de ce se întâmplă în Europa.“ Potrivit economistului, dobânzile mai mari ne obligă să fim mai responsabili, să facem investiţii productive și să consumăm mai puțin. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut luni în piaţa interbancară, ajungând la 2,85% pe an, potrivit datelor BNR. O valoare mai mare a fost înregistrată la 14 octombrie 2014, respectiv 2,89% pe an. La începutul acestui an, Robor se situa la 2,05% în condiţiile în care, în perioada similară a anului trecut, indicatorul era la 0,86%.