Cercetătorii britanici care lucrează cu instrumentul Ptolemy de la bordul robotului Philae, care a ajuns pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko, în urmă cu două săptămâni, au primit date care par să confirme prezenţa moleculelor organice pe bază de carbon pe suprafaţa cometei. Cercetătorii britanici au primit foarte multe date de la robotul Philae, chiar înainte ca aparatul să intre în starea de hibernare, după ce a rămas fără energie.

Datele au fost furnizate de instrumentul Ptolemy, un laborator în miniatură de la bordul lui Philae. Detectarea carbonului susţine ideea potrivit căreia cometele ar fi adus pe Terra compuşi chimici cheie pentru apariţia vieţii. ”Putem afirma cu toată siguranţa că am primit un semnal uriaş privind existenţa unor compuşi organici pe bază de carbon. Este un semnal puternic. Nu este deloc simplu. Nu este ca şi cum sunt doi compuşi; în mod clar, sunt o mulţime de lucruri acolo - o grămadă de vârfuri. Câteodată, un compus chimic complicat duce la afişarea multor vârfuri”, a declarat profesorul Ian Wright, liderul echipei de cercetători britanici care lucrează cu instrumentul Ptolemy. ”Vârfurile” despre care vorbeşte savantul se referă la graficul produs de instrumentul Ptolemy privind diferitele molecule detectate. Rezultatele vin să confirme observaţiile iniţiale făcute de un instrument german de la bordul lui Philae.

Ptolemy a adunat cantităţi uriaşe de date ştiinţifice. Multe dintre datele colectate de Ptolemy au fost obţinute în timpul zborului. La puţin timp după ce sonda Rosetta a fost trezită din hibernare, în luna ianuarie, profesorul Wright şi echipa sa au profitat de oportunitatea de a analiza coada cometei, pe măsură ce Rosetta se apropia de obiectul spaţial. Primele informaţii arată că, pe măsură ce Rosetta se apropia de cometă, compoziţia chimică a gazelor se schimba. Profesorul Wright a mai explicat că săriturile efectuate de Philae pe suprafaţa nucleului cometei au fost benefice pentru experimentul efectuat cu instrumentul Ptolemy. Printre capabilităţile lui Ptolemy se numără şi abilitatea de a analiza gazele şi particulele din jurul său, astfel că fusese programat în avans ”să miroasă” mediul imediat după efectuarea contactului cu nucleul cometei.

Imaginile realizate de Rosetta arată că primul contact cu suprafaţa cometei a creat un nor de praf, furnizând astfel foarte multe informaţii pentru Ptolemy. Săriturile neintenţionate ale lui Philae şi oprirea pe suprafaţa cometei într-o regiune umbrită nu vor permite însă robotului să-şi reîncarce bateriile cu ajutorul panourilor solare. Echipa Ptolemy a avut la dispoziţie doar câteva ore pentru a regândi programul ştiinţific şi a transmite spre mini-laborator o listă mult mai scurtă de sarcini pe care Ptolemy să le îndeplinească. Din cauza problemelor cu energia disponibilă, toţi cercetătorii care lucrează cu instrumente de la bordul lui Philae au fost nevoiţi să lucreze ore în şir pentru a beneficia la maximum de timpul limitat pe care îl aveau la dipoziţie, sub presiunea responsabilităţii uriaşe a misiunii istorice în care erau implicaţi.

Momentul cel mai dificil pentru savanţi a fost cel în care au fost nevoiţi să abandoneze planurile de analizare a materiei obţinute în urma forării sub suprafaţa cometei. Administratorii programului Philae au ajuns la concluzia că exista energie doar pentru analizarea unei singure probe de materie prelevată şi nu pentru două eşantioane, cum era prevăzut iniţial. În acel moment s-a luat decizia colectivă ca, în cazul în care Philae va reuşi să preleveze materie prin forarea pe suprafaţa cometei, proba respectivă să fie livrată spre analizare instrumentului german COSAC, şi nu către mini-laboratorul britanic. Savanţii nu ştiu cu precizie dacă eşantionul de materie a fost livrat instrumentului COSAC de la bordul lui Philae. Conducerea misiunii spaţiale a acordat, însă, cercetătorilor britanici, dreptul să utilizeze energie rămasă în bateriile lui Philae pentru pornirea cuptorului lui Ptolemy, pentru a încălzi toată materia colectată în timpul aterizării la 200 de grade Celsius pentru a analiza apoi gazele emise. Experimentul a avut loc cu succes, iar rezultatele ar putea oferi indicii privind compoziţia compuşilor chimici de pe cometă, referitor la conţinutul de carbon şi azot. La rândul lor, aceste informaţii pot fi utile în crearea unei imagini mai clare cu privire la ce s-a întâmplat în primii ani de existenţă a Sistemului Solar, când planetele se năşteau. Cercetătorii britanici îşi doresc ca Ptolemy să fi dus la bun sfârşit misiunea în întregime, aşa cum fusese programată iniţial, dar Ian Wright spune că echipa sa este mulţumită de rezultate.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete. Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d'Etudes Spatiales, Agenţia Spaţială Franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să moară... de cald în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare. Însă Rosetta îşi va continua misiunea de însoţitoare a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015. Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 de milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiuni care a început în urmă cu 20 de ani. Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători, pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi SUA au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.