Comentariile preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu privire la Transnistria sunt o modalitate folosită de Kremlin pentru a obţine mai multă influenţă asupra procesului de luare a deciziilor din cadrul UE, referirea la implicarea României fiind „o pură diversiune”, consideră analiştii citaţi de RFE/RL. Menţionarea României ca parte potenţială în negocierile privind rezolvarea conflictului transnistrean au generat surprindere, deoarece Moscova a încercat, până în prezent, să îndepărteze autorităţile de la Bucureşti din acest proces, comentează postul de radio în pagina sa electronică.

Nu este clar dacă declaraţiile preşedintelui Medvedev sunt o invitaţie pentru Bucureşti să se alăture negocierilor, întrucât Kremlinul nu a oferit alte detalii. România a reacţionat însă rece la aceste comentarii. Astfel, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat într-un răspuns scris oferit RFE/RL că poziţia României este că formatul de 5+2 al negocierilor rămâne singurul viabil pentru găsirea unei soluţii. Potrivit acestuia, România este implicată în formatul 5+2 prin statutul său de membru UE. Într-un interviu acordat RFE/RL, Armand Gosu, consilier al ministrului român al Afacerilor Externe, a afirmat că România şi-a oferit serviciile pentru a fi inclusă în formatul de negocieri, considerând că, în calitate de stat membru UE şi NATO situat la graniţa celor două organizaţii şi la o distanţă de numai 120 de kilometri de Transnistria, are un interes legitim în rezolvarea conflictului. Analistul politic Vladimir Socor de la Fundaţia Jamestown se declară sceptic cu privire la sinceritatea deschiderii lui Medvedev faţă de România. „Din afirmaţiile lui Dmitri Medvedev, putem înţelege că în convorbirile private de la Deauville şi în discuţiile de dinainte de Deauville, ruşii au încercat să învinuiască România pentru impasul din Transnistria. Este în interesul Rusiei să introducă factorul român în această ecuaţie în scopul de a crea confuzie şi de a găsi un pretext pentru a-şi justifica propria intransigenţă”, a explicat acesta.

Problema transnistreană a apărut în discuţiile internaţionale în iunie, când preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit pentru a discuta despre formarea unui Comitet politic şi de securitate UE-Rusia şi când Germania a insistat ca Rusia să îşi retragă militarii din Transnistria. Analiştii consideră însă că această propunere a avut ca scop să le demonstreze membrilor UE sceptici, în principal din fostele state comuniste, că autorităţile de la Moscova pot fi un partener de încredere.