Reţinerea unui diplomat român la Moscova pentru spionaj arată rolul durabil jucat de serviciile de informaţii din statele est-europene în urmărirea intereselor lor de politică externă, în condiţiile creşterii competiţiei în regiune între Occident şi Rusia, comentează agenţia de analiză STRATFOR.

Gabriel Grecu, secretar I la ambasada României de la Moscova, a fost reţinut la 16 august pentru spionaj şi declarat persona non grata, determinând autorităţile de la Bucureşti să expulzeze, la rândul lor, un diplomat rus. Presupusul ofiţer român de informaţii a fost deconspirat de una din sursele sale din Rusia şi, deşi există informaţii contradictorii privind capturarea sa, datele căutate de acesta erau în acord cu interesele geopolitice ale României, precizează STRATFOR. Înainte de arestarea sa, Gabriel Grecu ar fi cerut sursei sale din Rusia să îi ofere informaţii militare privind R. Moldova, regiunea separatistă Transnistria şi oblasturile ucrainene Cernăuţi şi Odesa, acestea reprezentând priorităţi ale serviciilor de informaţii române, care se tem de creşterea influenţei ruse în regiune. Aşezarea R. Moldova între Munţii Carpaţi şi Marea Neagră face din această ţară „un teren strategic de disputare a puterii, fie că este vorba despre Rusia, care încearcă că îşi sporească influenţa în Balcani, fie că este vorba despre România, putere europeană, care îşi proiectează influenţa în teritoriul rus”, potrivit STRATFOR. Şi informaţiile despre Ucraina sunt deosebit de valoroase, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina au emis recent o declaraţie comună în care anunţă că vor coopera în vederea soluţionării problemei transnistrene. În replică, potrivit STRATFOR, preşedintele român Traian Băsescu declarase recent că Bucureştiul se va folosi de comunităţile de români din vestul Ucrainei pentru a face presiuni asupra Kievului, în legătură cu conflictul transnistrean.

Potrivit agenţiei de analiză, este posibil ca raportul FSB referitor la deconspirarea lui Gabriel Grecu de către contactul său rus să ascundă de fapt adevăratele surse şi metode folosite de ruşi pentru a-l identifica pe român, cum ar fi o sursă umană sau interceptarea. Povestea ar putea acoperi un agent rus infiltrat în cadrul serviciilor de informaţii române, care ar fi alertat Moscova în legătură cu activităţile presupusului spion român. Este posibil şi ca sursa din Rusia a lui Gabriel Grecu să fi reprezentat de fapt o modalitate a Moscovei de a prinde în capcană ofiţeri români sub acoperire. Având în vedere istoria României, de fost satelit sovietic, agenţii români de spionaj au fost antrenaţi de KGB, iar serviciile ruse de informaţii au surse infiltrate adânc în interiorul multor agenţii de spionaj est-europene, inclusiv din România. Aceste arestări şi expulzări reciproce de suspecţi de spionaj între Rusia şi România probabil că nu se vor opri în curând şi ar putea chiar să devină mai frecvente, în condiţiile unei intensificări a competiţiei între Occident şi Rusia pentru extinderea influenţei în Europa de Est, în special în ceea ce priveşte R. Moldova, conchide agenţia de analiză.

Expulzarea unui diplomat rus din România este un gest neprietenesc, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Externe, care anunţă că îşi rezervă dreptul de a lua măsuri ca răspuns la această decizie. MAE rus avertizează că partea română va purta întreaga responsabilitate pentru posibilele consecinţe, rezervându-şi dreptul de a lua măsuri. Reprezentanţi ai ambasadei române la Moscova au fost invitaţi, miercuri, la sediul MAE rus. Diplomaţii români au refuzat să facă declaraţii la plecarea din sediul MAE rus. Preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat, Konstatin Kosacev a declarat, la rândul său, că diplomatul român declarat persona non grata în Rusia acţiona pentru NATO, iar faptul că România a lucrat în interesul altei părţi este „şocant şi deplorabil”.