În România lui 2017 putem să vorbim și despre un trai în sărăcie lucie, dar, în același timp, și despre bogăție! Pe de altă parte, în vreme ce unii români abia dacă au ce mânca, alții își permit să arunce kilograme de mâncare periodic, iar hrana necorespunzătoare îngroașă rândurile persoanelor obeze! Și totuși, cele mai recente date publicate de Eurostat ne clasează pe primul loc în UE la rata sărăciei! Nu de puține ori, specialiști ai Ministerului Agriculturii au atras atenția că în țara noastră se aruncă mult prea multă mâncare - peste 10% din alimentele cumpărate, mare parte reprezentând produse de panificație. În ceea ce privește inegalitatea veniturilor, cei mai bogați 20% dintre cetățeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%.

În România lui 2017 putem să vorbim și despre un trai în sărăcie lucie, dar, în același timp, și despre bogăție! Pe de altă parte, în vreme ce unii români abia dacă au ce mânca, alții își permit să arunce kilograme de mâncare periodic, iar hrana necorespunzătoare îngroașă rândurile persoanelor obeze! Și totuși, cele mai recente date publicate de Eurostat ne clasează pe primul loc în UE la rata sărăciei! Nu de puține ori, specialiști ai Ministerului Agriculturii au atras atenția că în țara noastră se aruncă mult prea multă mâncare - peste 10% din alimentele cumpărate, mare parte reprezentând produse de panificație. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, în timp ce aproximativ un copil din doi (46%) cu vârsta de până la 6 ani, în România, se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Mai mult, un procent de 15% din populație este obeză, iar o treime - supraponderală. Cei care câștigă cei mai mulți bani fac și cea mai mare risipă. Datele Ministerului Mediului arată că, spre deosebire de industrie, populația generează mai multe deșeuri alimentare.

INEGALITATEA VENITURILOR

În ceea ce privește inegalitatea veniturilor, raportul arată că, în România, cei mai bogați 20% dintre cetățeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condițiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată într-un raport că ponderea cea mai mare a persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială se află în Nord-Estul și Sud-Estul țării, mai mult decât dublă față de București - Ilfov (zona Capitalei). Imediat ce se iese din această zonă, populația aflată în această situație crește de la 20,5% la 43,5%. În 2015, spre exemplu, o persoană a avut, în medie, venituri de circa 224 euro, iar cheltuielile au reprezentat 196 euro. La nivel de gospodărie, veniturile se ridică la 579 euro, iar cheltuielile la 522 euro. Cea mai mare parte din cheltuieli se duce pe mâncare, respectiv 72,4%, iar 19% pe impozite și taxe, restul rămânând pentru alte lucruri precum îmbrăcăminte sau investiții de diferite tipuri. Conform unui studiu al Ministerului român al Agriculturii, transmis la solicitarea Agerpres, cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanțurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri și în proporții relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piața agroalimentară, surse proprii sau de la țară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%. Din punctul de vedere al cantității aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă și 2 kilograme.

MÂNCAREA SĂRACULUI

Mâncarea săracului în România constă în pâine, cartofi și carne albă. Cerealele și produsele din acestea asigură aproape jumătate din numărul de calorii. Carnea și preparatele din carne dețin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate - 11%. Pâinea reprezintă unul dintre alimentele de bază; consumul mediu lunar este de 8,3 kilograme de persoană. Conform Institutului Național de Statistică, consumul de carne și preparate din carne este relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate. Cartofii se consumă în aproape toate gospodăriile din România, iar lunar consumul este de circa 3 kilograme. Trebuie luat în considerare faptul că datele sunt de fapt pe o medie pe ansamblul tuturor gospodăriilor, fiind persoane care consumă mai mult, iar altele - mai puțin. Consumul de fructe este foarte scăzut, o persoană consumând în medie 3,6 kilograme lunar. Având în vedere consumul populației, s-a ajuns la o creștere a obezității. Un sondaj de opinie recent realizat la nivel național de compania de cercetare de piață ISRA Center arată că mai puțin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi și 5% subponderali.