ÎN ZODIA OPTIMISMULUI Produsul Intern Brut a crescut cu 2,7% în primele nouă luni ale anului, faţă de perioada similară din 2012, potrivit datelor provizorii publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pentru intervalul 1 ianuarie - 30 septembrie, PIB-ul estimat a fost de 467.101 miliarde lei. „La creştere au contribuit industria (plus 1,4%), cu o pondere de 30%, agricultura, silvicultura şi pescuitul (plus 1%), cu o pondere mai redusă, de 5,8%, şi tranzacţiile imobiliare (plus 0,2%)”, se arată în raportul Statisticii. Pe de altă parte, un impact negativ asupra PIB-ului au avut asigurările sociale din sistemul public, Învăţământul, Sănătatea şi asistenţa socială. Performanţa economiei, care s-a evidenţiat în regiune, este remarcată de preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu: „Există premisele unei creşteri economice anuale de 4 - 5% până în 2020, cu inflaţie stabilă şi un curs de 3,5 lei/euro. Eu am intrat în zodia optimismului - pun dintr-o dată recesiunea la spate, criza s-a terminat, deşi antreprenorii spun că nu-i aşa”. El estimează un curs de 3,5 lei/euro până în 2020, care pe de o parte ar aduce avantaje, dar ar reprezenta totodată şi un impediment pentru procesul de adoptare a monedei euro, anticipat pentru aceeaşi perioadă. Negriţoiu îşi motivează prognoza optimistă cu mai mulţi factori, printre care un proces dezinflaţionist stabil, care se va menţine în următorii trei-cinci ani, şi un avans economic de 2,5% în 2013, mult peste regiune, în condiţiile în care Ungaria, Polonia şi Bulgaria vor creşte cu cel mult 1%. Preşedintele ING preconizează şi o creştere a salariilor, a veniturilor disponibile pentru consum în sectorul privat şi public, de la o scădere de 1% în 2013 la un avans de 1,4 - 1,5% anul viitor. Totodată, Negriţoiu mizează şi pe un plus al consumului privat.

INVESTIŢIILE, O PROBLEMĂ Alte voci sunt ceva mai echilibrate. Vicepreşedintele UniCredit Ţiriac, Daniela Bodîrcă, spre exemplu, spune că România va avea anul viitor o creştere economică mai redusă decât cea din acest an, care a fost influenţată pozitiv de o evoluţie foarte bună a agriculturii. Totuşi, un grad mare de absorbţie a fondurilor UE ar contracara acest efect. „În primele nouă luni ale anului, investiţiile au avut o contribuţie negativă în PIB şi aici ar trebui să ne punem semne de întrebare, deoarece am putea avea probleme de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung”, spune Bodîrcă. În opinia sa, se poate spune că România a trecut de partea cea mai grea a crizei, dar evoluţia rămâne sub potenţial. Pentru anul în curs, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 2,2%, iar pentru anul viitor - 2,1 - 2,2%.