Orice dezastru natural înseamnă o pierdere economică. Potrivit lui Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), România a suferit, în ultimii 42 de ani, pierderi de 12 miliarde de euro, cauzate de 71 de fenomene meteo și hidro extreme. „După ce politicieni importanți, în timpul viscolelor, atacă ANM-ul, mi se pare că e un lucru extraordinar că, de Ziua Meteorologiei, Ministerul Mediului ne laudă. Organizația Meteorologică Mondială a analizat măsurătorile meteorologice în 2014, așa cum o face în fiecare an, și e fără dubiu că 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice, comparativ cu perioada 1961-1990. Ultimul cel mai cald an a fost 2010. Manifestările meteorologice și hidrologice reprezintă peste 90% din cauzele dezastrelor la nivel mondial. La capitolul pierderi, în ultimii 42 de ani, pierderile cauzate de aceste fenomene meteorologice extreme se ridică, la nivel mondial, la 2.300 miliarde de dolari. În România, între anii 1961-1990 am avut o temperatură medie de 8,8 grade Celsius, iar între 1980 și 2014 de 9,3 grade Celsius, deci o creștere de 0,5 grade. Această creștere ne poziționează undeva la media globală. Pierderile economice cauzate de fenomenele meteo extreme, în România, se situează la 12 miliarde de euro, în ultimii 42 de ani. Tot în România, în același interval, s-au consemnat 71 de dezastre meteo și hidro. Informațiile sunt îngrijorătoare”, a declarat şeful ANM, ieri, într-o conferință de specialitate organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, citând un Raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), lansat la data de 5 martie 2015.

Potrivit oficialului ANM, instituția pe care o conduce a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje și avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roșu. „ANM a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje și avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roșu. Reamintesc faptul că aceste Coduri Roșii sunt transmise după reguli și norme bine stabilite și nu poate interveni nimeni în ele. Îmi doresc ca presa, și nu numai, să nu mai dea vina pe meteorologie atunci când sunt fenomene cu impact foarte mare în România, pentru că problema este în altă parte”, a menționat Sandu.

SFATURI DE LA SPECIALIŞTI PENTRU PREVENIREA DEZASTRELOR ECONOMICE Oficialul ANM a adăugat că, în România, trebuie făcute două lucruri importante pentru a preîntâmpina dezastrele economice cauzate de fenomenele meteo extreme, și anume stoparea defrișărilor și curățirea apelor. „Raportul ONU menționează faptul că, dacă ar fi investiți 6 miliarde de dolari în managementul situațiilor de urgență, pierderile la nivel global ar scădea cu 20%. În România nu trebuie investiți bani atât de mulți cât zice ONU. Trebuie să facem două lucruri: să nu mai defrișăm munții și să curățăm albiile râurilor și pârâurilor din comune și sate. Dacă mergeți în comunele și satele țării, veți vedea râurile mici și mijlocii pline de sute de metri de gunoaie, crengi și lemne acumulate la poduri. Acele poduri le vom regăsi la pierderile cu care vine ISU și spune că au căzut o mie de poduri și podețe. Toate acele poduri și podețe n-ar cădea dacă mizeria care este acumulată de ani de zile ar fi curățată. Presa a pus presiune pe hărțile de risc pentru că s-au produs inundații în zone care nu sunt prinse în aceste hărți. Hărțile de risc sunt bune, pentru că ele corelează cantitățile de precipitații cu configurațiile albiilor. Apar, însă, efecte și dărâmare de poduri în alte zone din cauza a ceea ce v-am spus că se întâmplă cu râurile mici și mijlocii în această țară”, a explicat directorul general al ANM.