De la Guvern, lucrurile se văd altfel. Altfel nu se explică declaraţiile din ultima vreme ale miniştrilor, care, rând pe rând, au ieşit în faţa alegătorilor să le spună că numărul şomerilor a scăzut, în ciuda disponibilizărilor recente, că România nu mai este în criză economică, că turismul a crescut, deşi toate statisticile agenţiilor de profil neagă acest lucru şi că „din cifrele oficiale” rezultă că lucrurile merg bine în ţară. Prin urmare, nu este deloc surprinzătoare atitudinea premierului Emil Boc, care pare să fie convins de faptul că noul Cod al Muncii este cel mai bun lucru care s-a întâmplat vreodată angajaţilor români. Primul ministru şi ministrul Muncii, Ioan-Nelu Botiş, s-au întâlnit, marţi, cu parlamentarii UDMR pentru a discuta despre proiectul Codului Muncii. La sfârşitul întrevederii, Emil Boc a afirmat că sindicatele nu au oferit argumente care să convingă că proiectul elaborat la Guvern este defavorabil intereselor ţării: „Sindicatele ar trebui să ne convingă că actualele prevederi propuse vin în contradicţie cu interesele ţării. Poate că unele dintre prevederi nu întăresc puterea sindicatelor, aşa cum ar dori ele, dar întăresc ţara sub aspectul capacităţii de a avea mai multe locuri de muncă aici, la noi. Noi facem legi pentru români, nu pentru persoane”, a declarat Emil Boc. Se pare că, din punctul de vedere al şefului Guvernului, interesele angajaţilor nu corespund cu interesul statului.

SCLAVI PE PLANTAŢIE. În ciuda faptului că proiectul de act normativ conţine şi câteva prevederi benefice (cum ar fi pedeapsa cu închisoarea pentru angajatorii descoperiţi cu muncitori la negru), per total, Codul Muncii este un dezastru. Cum altfel ar trebui catalogate prevederile care permit angajatorului să angajeze mai multe persoane de probă pentru un singur post, acestea putând fi concediate oricând doreşte angajatorul, fără preaviz? În ceea ce priveşte prevederea potrivit căreia persoanele angajate în perioadă de probă trebuie să aibă încheiat contract de muncă, această prevedere există şi în prezent şi este respectată doar de cel mult 10% dintre angajatori. Dacă punem la socoteală şi creşterea perioadei de probă la 90 de zile, rezultă faptul că mulţi patroni, în special din construcţii, vor putea finaliza anumite lucrări cu personal angajat de probă. Nici contractul de muncă nu mai înseamnă nimic, în condiţiile în care angajatorii vor putea concedia fără să mai ofere un motiv temeinic pentru desfacerea contractului, ceea ce va duce la creşterea numărului de concedieri abuzive, fără ca salariatul să mai poată face ceva în această privinţă. Pentru salariaţii care ameninţă cu greva, există prevederea care permite patronilor concedieri colective şi angajarea unor noi salariaţi în ziua următoare. În ceea ce priveşte creşterea locurilor de muncă, aceasta va fi fictivă, pentru că locurile de muncă vor fi create prin concedierea actualilor angajaţi. Singurii care beneficiază de acest nou Cod al Muncii sunt patronii, care vor deveni atotputernici.

MODIFICĂRI RESPINSE ŞI DE SINDICATE ŞI DE PATRONATE. Una dintre prevederile favorabile ale Codului Muncii este prelungirea duratei contractului de muncă pe perioadă determinată, de la doi ani, cât este în prezent, la trei ani, ceea ce va ajuta, într-adevăr, piaţa muncii, în condiţiile în care sunt proiecte europene cu durata de implementare de trei ani. Din păcate, aceasta se numără printre puţinele prevederi bune conţinute de actul legislativ. Referitor la asumarea răspunderii, Emil Boc a argumentat în favoarea ei nu doar prin rapiditatea procedurii, cât şi prin faptul că astfel ar fi asigurată coerenţa aceste legi foarte complexe. „Şi în 2003 forma aleasă pentru promovarea Codului Muncii a fost asumarea răspunderii deoarece, fiind un act juridic extrem de complex, el trebuie să aibă coerenţă şi de aceea este forma cea mai potrivită”, a concluzionat primul-ministru. În fapt, însă, modificările la Codul Muncii sunt respinse şi de sindicate şi de patronate.