O VIZIUNE DIFERITĂ Agenţia de evaluare financiare Moody’s a menţinut calificativul maxim AAA al Franţei şi a prelungit perioada de analiză a perspectivei (în prezent stabilă), temperând un pic spiritele agitate serios de Standard&Poor’s, cu doar o zi în urmă, când nouă state din zona euro au fost retrogradate. Franţa şi Austria şi-au pierdut, în premieră, calificativul maxim AAA. Ba mai mult, S&P a dat Franţei şi perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că urmează o nouă revizuire a ratingului, în 6 - 24 luni. „Decizia guvernului francez de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2013 şi măsurile adoptate în acest sens sunt importante pentru menţinerea perspectivei stabile”, au comentat cei de la Moody’s.

REACŢII IMEDIATE Totuşi, reacţiile virulente ale oficialilor europeni nu au întârziat să apară. Premierul belgian, Elio Di Rupo, a declarat ieri că agenţiile de evaluare financiară antrenează zona euro către o spirală negativă, în vreme ce ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a spus că aceleaşi agenţii, aflate în competiţie directă, „îşi fac publicitate şi nu au apreciat cum trebuie măsurile de austeritate luate în Europa”. Oficialul german a mai precizat că este nevoie de asigurări că agenţiile de evaluare nu îşi urmăresc propriile interese în luarea deciziilor. Şi ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a criticat decizia Standard&Poor’s, declarând că „Europa trebuie să înfiinţeze agenţii independente de evaluare financiară şi să nu se mai bazeze exclusiv pe cele din Statele Unite ale Americii”. „Pieţele din Europa abia au avut timp să respire, înainte ca deciziile agenţiilor de rating să le arunce înapoi în nesiguranţă. Este foarte important să dăm acordurilor şi pacturilor europene o şansă realistă de a funcţiona. Este singura metodă prin care putem recâştiga încrederea pieţelor”, a subliniat Westerwelle.

DOMNEŞTE INCERTITUDINEA În acelaşi timp, americanii arată cu degetul spre zona euro, apreciind că problema datoriilor suverane reprezintă „cel mai serios risc pentru economia globală”. „Zona euro are o şansă de 60% să treacă de criză, faţă de 90%, cât estimasem anterior. Avem nevoie urgentă de o soluţie. Cu cât se prelungeşte criza, cu atât avem şanse mai mici să scăpăm uşor, întrucât presiunile din pieţe se vor intensifica. S-ar putea întâmpla ca unele ţări, precum Grecia, să opteze în mod iraţional să se retragă. Ar fi o situaţie dificilă, dar s-ar putea rezolva”, a declarat directorul general al băncii americane JPMorgan, Jamie Dimon. El consideră că, pentru a ieşi din criză, guvernele zonei euro trebuie să implementeze măsuri credibile de austeritate, iar Banca Centrală Europeană trebuie să asigure lichiditate pe termen nelimitat pentru ţările cu probleme, ca Spania şi Italia. Dimon mai notează că nesiguranţa din pieţe este prelungită de faptul că BCE s-a angajat să ofere lichiditate doar pentru o perioadă limitată de timp şi că incertitudinea din pieţe este mai ridicată decât în urma falimentului Lehman Brothers. De altfel, bursele din Asia au scăzut ieri cu peste 1%, iar moneda euro s-a menţinut la cel mai redus nivel din august 2010 faţă de dolar şi la minimul ultimilor 11 ani în raport cu yenul.

Un moment foarte prost

Efectele deciziei Standard&Poor’s se vor resimţi, fără îndoială, şi în România, în contextul unui mediu tensionat pe pieţele internaţionale, consideră economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. „Decizia S&P, va exacerba aversiunea la risc şi preţul riscului de ţară. Un alt impact va fi pe canalul fluxurilor financiare de la băncile mamă, care vor deveni mai scumpe. Băncile din ţările retrogradate de S&P vor avea costuri mai mari de refinanţare, iar asta se va resimţi şi în România”, spune Dumitru, care consideră că protestele de la Bucureşti vor afecta imaginea externă a României. „Fără îndoială, este un moment foarte prost. Trecusem de momentul dificil al măsurilor de austeritate, economia se stabilizase, vulnerabilităţile se mai diminuaseră, iar lumea vorbea din ce în ce mai frumos despre România. Într-un context internaţional negativ se vorbea pozitiv despre România. Cred că după mişcările de stradă avem de luptat, la nivel de imagine, cu o pată negativă. Avem de explicat de ce se întâmplă lucrurile acestea, care par inexplicabile. Dacă protestele ar fi avut loc când au fost aplicate măsurile de austeritate, care au fost foarte dure, s-ar fi înţeles, dar acum când lucrurile se stabilizaseră, ce sens mai au astfel de proteste violente şi cui servesc?”, se întreabă Ionuţ Dumitru.

Efecte severe pentru România

România va reacţiona sever la decizia Standard&Poor’s, pe mai multe canale, apreciază economistul Daniel Dăianu. „Pe canalul comercial, nu vom mai exporta tot atât de mult. Recesiunea zonei euro pare să fie iminentă, ceea ce va afecta şi evoluţia economiei naţionale. Nu va fi însă doar o recesiune prin export, ci şi o îngheţare a pieţelor financiar - bancare. Astfel, finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice vor fi în continuare costisitoare”, a declarat Dăianu, precizând că banca centrală trebuie să fie pregătită pentru a interveni, dacă Grecia intra în incapacitate de plată. Potrivit spuselor sale, retrogradarea celor nouă state reprezintă o depunctare a zonei euro, de care economia românească este „dependentă covârşitor”: „În mod ironic, zona euro a devenit o mare vulnerabilitate pentru că ani de zile s-a crezut că este nucleul cel mai performant”, a mai punctat Dăianu.