România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a comerţului ilicit cu ţigarete la nivelul UE, potrivit unui studiu realizat de KPMG pentru British American Tobacco, Imperial Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris International. Consumul de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă a crescut în ultimul an de la o medie de 10,9% în 2013 la 15,6%. Factorul principal care a determinat această creştere la un nivel cu peste 50% mai mare faţă de media Uniunii a fost influenţat de adâncirea diferenţei de preţ dintre ţigaretele produse în România şi cele provenind din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi de relaxarea măsurilor de control la graniţa cu cele două state. Cele mai afectate zone de ţigările de provenienţă ilicită sunt Nord-Est, cu 33%, respectiv Vest, cu 28%. În 2014, 89% din totalul ţigaretelor contrafăcute au avut timbru de Ucraina, iar mărcile Jin Ling, Marble şi Ashima au fost printre cele mai traficate pe piaţa românească. Ţigaretele provenite din comerţul ilicit poartă denumirea generică de "Illicit whites", iar în Uniunea Europeană s-au consumat 56,6 miliarde de astfel de ţigarete, care au cauzat pierderi de peste 11 miliarde de euro la bugetele de stat. Ţigaretele de provenienţă ilegală reprezintă 10,4% din consumul total de ţigarete din UE. "Illicit whites" sunt ţigaretele care de regulă sunt produse legal într-o ţară, dar sunt traficate la nivel transfrontalier în alte ţări unde au distribuţie legală limitată sau nu au deloc. Luate împreună, miile de tranzacţii realizate de persoanele implicate în piaţa ilegală de tutun fac din aceasta al cincilea mare furnizor de ţigarete pentru consumatorii Uniunii Europene. Conform KPMG, deşi contrabanda cu branduri renumite a devenit mai puţin răspândită, volumul de "illicit whites" a crescut exponenţial din 2006 până în 2014, de la zero la 37% din totalul ţigaretelor de provenienţă ilicită. La nivelul UE, anul trecut, 10,4% din totalul ţigaretelor consumate în UE au fost de provenienţă ilegală, faţă de 10,5% în 2013 şi 11,1% în 2012, volumul total scăzând cu 3,3%, până la 56,6 miliarde. Circulaţia mărcilor de "illicit whites" a crescut cu 8%, până la 21,2 miliarde de ţigarete, consumul acestor produse fiind cel mai răspândit în Polonia, Italia, Spania şi Grecia. Adrian Popa, director Corporate Affairs la British American Tobacco Romania, consideră că traficul de ţigări ilicite a crescut din cauza deciziei Guvernului de a indexa cursul de schimb euro/leu folosit pentru accize. "Acesta a fost motivul pentru care, în 2014, preţurile la ţigarete au crescut nefiresc de mult, în contradicţie cu realităţile economice, adâncind şi mai mult diferenţele de preţ dintre piaţa românească şi vecinii noştri, Moldova, Ucraina şi Serbia. Devalorizarea grivnei din Ucraina şi „războiul de preţuri” din Moldova, combinate cu creşterea forţată din România, au adus diferenţele la niveluri mai mari decât cele consemnate în 2009-2010", a spus Popa. La rândul său, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova şi Bulgaria, este de părere că în 2015 nivelul contrabandei cu ţigări din România va creşte, în ciuda eforturilor autorităţilor, susţinute şi de companiile de tutun. "Aşa cum am arătat în numeroase ocazii, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, la nivel naţional, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat, de către toate instituţiile responsabile. Această strategie a fost cerută în mod public, în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, dar şi de alte autorităţi, ca de exemplu Consiliul Concurenţei, care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal cu ţigarete este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului", a subliniat Lazăr.

Piaţa ţigaretelor de provenienţă ilegală continuă să priveze statele membre de veniturile de care au atât de multă nevoie, să afecteze comerţul legitim şi să stimuleze activităţile criminale în comunităţile locale. Desfiinţarea pieţei negre de tutun presupune ca guvernele, agenţiile de aplicare a legii, producătorii şi comercianţii să colaboreze pentru a opri infractorii responsabili de acest tip de comerţ ilegal.