România ocupă locul cinci, la egalitate cu Estonia, într-un clasament al celor mai vulnerabile state europene emergente la presiunile legate de finanţarea externă, potrivit unui top întocmit de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings. \"Fitch a realizat un indice al vulnerabilităţii relative la presiunile legate de finanţarea externă, bazat pe balanţa contului curent, investiţiile străine directe, plăţile externe care trebuie efectuate în acest an şi datoriile unui stat. Din studiu a reieşit că Letonia, Croaţia, Lituania, Turcia, Estonia, România şi Bulgaria sînt cele mai vulnerabile state\", se arată într-un raport al agenţiei de rating. Anul trecut, cinci state europene emergente - Letonia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova şi Estonia - au înregistrat cele mai ridicate valori ale deficitului de cont curent din cele 105 ţări evaluate de Fitch, iar România şi Lituania s-au plasat, de asemenea, în top zece. Analiştii notează că, în statele menţionate, deficitele de cont curent au atins niveluri care par foarte ridicate, dacă sînt comparate cu datele istorice, iar turbulenţele financiare internaţionale contribuie la majorarea riscurilor de finanţare a ţărilor emergente. Acesta a fost, totodată, unul dintre factorii care au stat la baza revizuirii în scădere a perspectivelor ratingurilor României, Bulgariei, Estoniei şi Letoniei, în luna ianuarie, de la \"stabil\", la \"negativ\". Economiştii sînt de părere că reducerea ritmului de creştere a deficitului de cont curent în Estonia şi Letonia reprezintă un semnal pozitiv, însă atrag atenţia că, în ceea ce priveşte România şi Bulgaria, trebuie să apară încă semnale clare legate de redresarea dezechilibrelor macroeconomice. \"Chiar dacă Bulgaria şi România evită o încetinire abruptă a creşterii economice, deteriorarea balanţei externe influenţează ratingurile, ceea ce justifică perspectiva negativă a calificativelor. Ambele state sînt sprijinite de nivelurile reduse ale ponderii datoriilor guvernamentale în PIB. Bulgaria a înregistrat excedente bugetare începînd din 2004, iar regimul flotant de schimb al României ar putea să ajute statul să limiteze eventualele şocuri economice\", se spune în raport. Fitch menţine estimarea legată de momentul adoptării monedei europene de către România, la 2015, cu un an întîrzirere faţă de data stabilită de autorităţile române, “fiind cea mai realistă viziune ca termen”. Prima estimare legată de momentul adoptării euro de către România în 2015 a fost publicată de Fitch în luna octombrie a anului trecut. Agenţia a păstrat estimările anterioare şi pentru Ungaria (2014), Lituania (2013) şi Polonia (2012), dar a modificat prognozele, cu un an, pentru Bulgaria (2015), Cehia (2014), Estonia (2013) şi Lituania (2013).