Dacă din perspectivă istorică şi diplomatică, România a cîştigat o mare bătălie în faţa Ucrainei, economic şi juridic a încheiat definitiv războiul. Chiar dacă a trebuit să aştepte patru decenii pînă la decizia de ieri a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), delimitarea platoului continental al Mării Negre a adus României succes în singurul proces internaţional pe care ţara noastră l-a adus în faţa Curţii de la Haga. După cinci ani în care a analizat documentaţiile şi pledoariile ambelor state, Curtea de la Haga a pronunţat, ieri, la 11.00, ora României, decizia favorabilă ţării noastre. Într-o şedinţă solemnă, preşedintele CIJ, judecătoarea britanică Rosalyn Higgins, a prezentat, conform procedurii, punctele de vedere exprimate de-a lungul procesului de cele două părţi. Totodată, CIJ a anunţat coordonatele a cinci puncte geografice pe baza cărora a fost stabilită linia de delimitare a platoului continental al Mării Negre între cele două ţări. Hotărîrea unanimă a celor 15 judecători ai Curţi de la Haga în privinţa delimitării platoului continental din Marea Neagră reprezintă un caz excepţional, potrivit declaraţiei unui reprezentant al instituţiei. \"Este foarte rar ca toţi judecătorii Curţii să cadă de acord şi să adopte o decizie în unanimitate. Este absolut un caz excepţional de uninimitate\", a spus sursa citată. Curtea Internaţională de Justiţie are, în acest moment, trei membri din Africa, trei din Asia, doi din America Latină, cinci din Europa de Vest plus Canada, SUA, Australia, Noua Zeelandă, doi din Europa de Est. Toţi au fost de acord că Insula Şerpilor trebuie să aibă un efect minim în delimitarea maritimă: să nu fie considerată punct de bază în definirea ţărmului Ucrainei, să nu influenţeze cursul liniei de delimitare şi să obţină o apă teritorială de numai 12 mile marine. De regulă, există cel puţin două sau trei opinii separate ale judecătorilor. Aceştia trebuie să îşi motiveze votul contrar majorităţii, iar argumentele lor sînt publicate în decizia finală. În dosarul România versus Ucraina, nu a fost cazul, întrucît s-a întrunit, după patru luni de deliberare, o unanimitate. Soluţia din procesul României reprezintă ultima hotărîre adoptată de Rosalyn Higgins, preşedinta de origine britanică a Curţii. Higgins, care a fost unicul judecător femeie din componenţa actuală a CIJ, se va retrage din funcţie.

Ce cîştigă România?

Coordonatele geografice au fost interpretate de către experţi, potrivit cărora România a obţinut o suprafaţă de 9.700 km. pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din zona de peste 12.000 km. pătraţi aflată în dispută cu Ucraina. Curtea a apreciat ca relevantă toată lungimea zonei de coastă a României, de aproximativ 248 de kilometri, în vreme ce în cazul Ucrainei a fost de aproximativ 705 kilometri. Practic, decizia CIJ permite României să înceapă demersurile pentru exploatarea directă a celor 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol existente în zona delimitată de CIJ. Prezent la Haga, agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, a declarat că decizia Curţii este obligatorie, definitivă şi imediat executorie. Aurescu a apreciat că verdictul, ca urmare a caracterului său corect şi echitabil, nu poate fi pus sub semnul întrebării. \"Este o soluţie avantajoasă pentru România, care a susţinut permanent o metodă de delimitare conformă cu dreptul internaţional şi, evident, o soluţie echitabilă care este avantajoasă şi pentru Ucraina. Putem spune că, la finalul acestui proces, obiectivul nostru a fost atins. Sentinţa pronunţată de către Curte, care este prima într-un caz de contencios inter-statal în care este implicată România şi, în acelaşi timp, cea de-a 100-a hotărîre a CIJ, este o hotărîre definitivă, executorie şi direct aplicabilă imediat, nefiind necesare demersuri pe plan intern de punere în executare sau demersuri la nivelul relaţiilor dintre cele două state\", a mai afirmat Bogdan Aurescu.

Rezervele vor fi exploatate de marile companii

Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră că hotărîrea CIJ permite României să înceapă demersurile de exploatare a resurselor de hidrocarburi, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a avut o poziţie mult mai tranşantă. Chiar dacă evaluarea zăcămintelor va dura cinci ani, ANRM va organiza licitaţii internaţionale pentru concesionarea perimetrelor de gaze şi petrol din platoul continental al Mării Negre, la care cele mai mari şanse vor avea companiile puternice din punct de vedere financiar. \"Sîntem obligaţi prin lege să organizăm licitaţii internaţionale. Sînt aşteptate nume mari la licitaţii\", a declarat preşedintele ANRM, Bogdan Găbudeanu. El a adăugat că este dificil de spus dacă firmele româneşti au şanse de cîştig în faţa eventualilor competitori străini, acest lucru depinzînd de bugetul de investiţii. \"Diferenţa va fi făcută de bugetul de investiţii. Tehnologia poate fi cumpărată. Pînă acum, ANRM a scos la licitaţie doar perimetre la care au renunţat Petrom şi Romgaz. Acum este cu totul altceva, pentru că sînt perimetre noi\", a mai afirmat Găbudeanu. În schimb, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că este necesară prudenţă în ceea ce priveşte încurajarea unor abordări privind o exploatare extraordinară în zona cîştigată de România. El a adăugat că partea română are multe argumente pentru a fi satisfăcută de Hotărîrea de la Haga, fiind vorba despre un litigiu între ţări vecine care durează de 42 de ani. De asemenea, Diaconescu a declarat că astfel de decizii sînt definitive şi executorii şi a menţionat că, în baza dreptului internaţional, supravegherea respectării unor astfel de hotrărîri se face de către Consiliul de Securitate al ONU. Ministrul de Externe a mai declarat că nu a existat pînă acum niciun moment şi niciun caz în care o hotărîre a Curţii de la Haga să nu fie respectată şi aplicată în litera şi spiritul ei. \"Face parte din argumentul de comportament normal între state aparţinînd Comunităţii internaţionale. Vreau să sper că, din punct de vedere politic, scoatem de pe agenda bilaterală a raporturilor româno-ucrainene o temă care trenase de mult timp şi putem să ne concentrăm pe aspectele politice ale unor relaţii bilaterale de bună vecinătate. Am hotărît cu colegii de la Kiev că astfel de hotărîri executorii nu mai presupun reacţii ulterioare\", a adăugat Diaconescu.