Dintr-o ţară cunoscută mai mult pentru milioanele de imigranţi răspîndiţi prin toată Europa, România este pe cale să devină o a doua patrie pentru străinii care vor să trăiască pe plaiurile mioritice. România este una din destinaţiile preferate ale refugiaţilor din Kurdistan şi spaţiul fost iugoslav. Potrivit directorului Direcţiei Azil şi Integrare din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI), Cătălin Necula, în ţara noastră trăiesc în prezent 900 de persoane refugiate, în vreme ce alte 120 sînt în proces de relocare. Cătălin Necula a declarat că relocarea presupune instalarea refugiaţilor în zone sigure, nu neapărat în ţările în care au cerut iniţial azil. „După 1990, în baza Convenţiei de la Geneva, în România au fost primiţi 40 de refugiaţi din Kosovo, peste 4.000 din Iugoslavia şi mai mult de 400 din Kurdistan. Pe de altă parte, noua reglementare legislativă privind politica de azil în România a eliminat diferenţele dintre persoanele cu statut de refugiat şi persoanele care se bucură de protecţie în baza altor convenţii internaţionale”, a declarat Necula. În legislaţia naţională au fost incluse aspecte legate de unificarea familiei şi au fost create cinci centre regionale - Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare - judeţul Maramureş şi Timişoara, de acordare a asistenţei refugiaţilor din România. Cătălin Necula a subliniat distincţia dintre persoanele care aleg să-şi părăsească ţara - pentru a avea o viaţă mai bună - şi cele forţate să-şi lase ţara de origine - pentru că viaţa le-a fost pusă în pericol - deoarece acestea din urmă beneficiază, din punct de vedere economic şi social, de drepturile pe care le au cetăţenii ţării în care primesc azil. La rîndul său, şeful Serviciului de Integrare Socială din cadrul ORI, Mircea Radu, a precizat că solicitanţii de azil beneficiază în România de cazare, asistenţă medicală, asistenţă materială pentru întreţinere.