România a eşuat în încercarea de a demonstra că este „un exportator de credibilitate”, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, făcînd referire la finanţarea atrasă de la mai multe instituţii financiare intrenaţionale. „Am eşuat în încercarea de a arăta că putem fi un exportator de credibilitate. O ţară ar trebui să exporte credibilitate, să arate că în momentele grele poate să acţioneze, nu să apeleze la instituţiile financiare internaţionale”, a afirmat el. Cu toate acestea, referindu-se la reacţia autorităţilor la criză, Isărescu a afirmat că România a făcut „în mare măsură” ceea ce trebuia să facă. România a încheiat un acord cu Fondul Monter Internaţional (FMI), Uniunea Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale, care presupune o finanţare totală de circa 20 de miliarde de euro. Isărescu susţine că finanţarea a fost accesată pentru a compensa lipsa de „generozitate” a capitalului privat. În ceea ce priveşte politica fiscală, Isărescu a menţionat că România nu are prea mult timp de acţiune, pentru că a „tras gloanţele înainte”. „Am tras focurile de artificii şi acum constatăm că avem un cartuşier gol. E greu să ieşi dintr-o politică fiscală prociclică”, a afirmat Isărescu. El a menţionat că o politică fiscală prociclică măreşte variaţiile ciclului. „Nu trebuie să ne mirăm că pieţele şi băncile sînt prociclice, dar trebuie să ne mirăm şi să ne doară cînd Guvernul este prociclic”, a arătat guvernatorul băncii centrale. De asemenea, Isărescu a spus că România nu poate folosi nici prea mult investiţiile publice, care sînt insuficiente pentru a compensa diminuarea invesţiiilor private. El a amintit că banca centrală a avertizat de multe ori înainte de septembrie 2008 în ceea ce priveşte diversele riscuri din economie, cum ar fi creşterea salariilor peste avansul productivităţii, ceea ce arată că a anticipat refluxul. „Magnitudinea acestui reflux a fost subestimată de BNR. Refluxul acesta a fost extrem de greu de estimat şi această magnitutine face diferenţa între ceea ce am fi vrut să fie soft-landing şi hard-landing”, a spus Isărescu. El a spus că, dacă se analizează scăderea economiei, atunci există fenomenul de hard-landing, dar în ceea ce priveşte rate şomajului nu prea este vorba de acest fenomen. De asemenea, el a explicat că s-a optat pentru ajustarea deficitului de cont curent, dar acest proces a fost mai rapid şi mai puternic decît a anticipat banca centrală. „Fenomenele pe care acum le numim criză financiară internaţională au dus la rapiditate mai mare a ajustării. Cred că, în mare măsură, ajustarea a fost indusă din exterior decît controlată de noi. Dacă nu venea un şoc extern extrem de puternic, nu cred că ne deşteptam, deci cred că această criză a fost declanşator şi accelerator al ajustării”, a mai spus Isărescu.

Economia îşi va reveni aproape sigur în trimestrul IV

Economia se va întoarce pe creştere, dacă nu în trimestrul III, aproape sigur în ultimele trei luni, întrucît în ultimul trimestru de anul trecut există un efect de bază, a declarat guvernatorul BNR. „Revenirea economiei va fi în trimestrul III sau IV. Dacă nu va fi în trimestrul III, atunci va fi categoric în IV, pentru că acolo avem deja efectul de bază”, a afirmat guvernatorul BNR. El a fost de acord că cea mai probabilă revenire a economiei se va face sub formă de „V”, iar în ceea ce priveşte producţia industrială se observă deja o revenire faţă de minimum atins în februarie-martie. Pe de altă parte, guvernatorul a arătat că un deficit de cont curent de 6% la finele acestui an înseamnă o ajustare cu 7% din PIB, adică echivalentul unui an de creştere economică. Oficialul BNR spune că, pentru cîteva decenii, România va avea deficit comercial, întrucît există nevoia de investiţii foarte mari, cel puţin în infrastructură. „Împărtăşesc opinia unui bancher că de acum singura direcţie a economiei e în sus. Nu ştiu viteza cu care se va relua”, a mai spus Isărescu.