La propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a altor foruri ştiinţifice internaţionale, ziua de 19 mai a fost declarată Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei. Specialiştii au ales o zi dedicată acestei infecţii pentru că există o creştere semnificativă a bolilor provocate de virusurile hepatice.

HEPATITELE REPREZINTĂ O PROBLEMĂ SERIOASĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LA NIVELUL ÎNTREGULUI GLOB, O AMENINŢARE DIN CE ÎN CE MAI SERIOASĂ LA ADRESA OMENIRII

Prin celebrarea acestei zile se urmăreşte reducerea infectărilor cu virusurile hepatice A, B, C, D, E şi G; promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru un viitor mai sănătos; combaterea condiţiilor nesănătoase de mediu şi de viaţă; promovarea unei strategii de mediere între indivizi şi mediu, combinând alegerea şi responsabilitatea personală cu responsabilitatea socială; promovarea unei strategii în domeniul sanitar şi al serviciilor sociale, din perspectiva unor politici care vizează câteva direcţii de acţiune ale forurilor direct responsabile. Ca şi mesaje cheie, master european în promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, coordonator al Programului Naţional IV, dr. Loti Popescu, spune că este foarte importantă păstrarea igienei personale (spălatul des pe mâini, evitarea folosirii tacâmurilor şi paharelor folosite de alte persoane, atenţie la sursele de apă, depozitarea gunoiului în spaţii special amenajate), păstrarea unei igiene stricte în colectivităţi (şcoli, grădiniţe, cămine studenţeşti ş.a.), evitarea seringilor şi acelor potenţial contaminate, evitarea contactului cu sângele altei persoane, sterilizarea corectă a instrumentarului medical, stomatologic, chirurgical, păstrarea igienei şi dezinfectarea corectă în spitale, laboratoare, maternităţi şi cabinete stomatologice, evitarea relaţiilor sexuale neprotejate, vaccinarea, efectuarea de examene medicale femeilor însărcinate, evitarea consumului excesiv de alcool.

GRUPURI ŢINTĂ. În toată această perioadă, reprezentanţi ai cabinetelor medicilor de familie şi medicilor şcolari, dar şi cei ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, prin instituţiile de învăţământ, întreprind diferite acţiuni de informare în rândul şcolarilor, copiilor din grădiniţe, elevilor, adolescenţilor şi studenţilor. Femeile gravide vor fi şi ele informate, la fel şi persoanele care fac transfuzii, dializă, donatorii de sânge, tinerii infectaţi HIV, persoanele care au relaţii sexuale neprotejate, alcoolicii, tinerii toxicomani - droguri injectabile, tinerii care îşi fac tatuaje sau piercinguri, personalul spitalicesc şi care lucrează cu sânge (transfuzii, dializă, laboratoare etc.), personalul cabinetelor stomatologice, persoanele operate şi cu spitalizare îndelungată.

APROXIMATIV UN MILION DE ROMÂNI TRĂIESC CU HEPATITĂ CRONICĂ B, IAR TOT ATÂŢIA, CU HEPATITA C

România este a patra ţară din Europa în clasamentul deceselor cauzate de afecţiunile hepatice. „Discutăm despre o boală pentru care estimările nu sunt deloc încurajatoare. Mai mult, lipsa unui vaccin este un factor important în creşterea numărului de infectări cu virusul hepatitei C. Studiile evidenţiază faptul că, în toate ţările supuse analizei, incidenţa infecţiei cu virusul hepatitei C este cea mai ridicată în grupul de vârstă 30 – 44 de ani, cel mai productiv grup din punct de vedere economic”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel în cadrul conferinţei “Hepatita C – Abordare regională şi locală”. În România, tratamentul pentru hepatita cronică B sau C este compensat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar pentru a intra în schema de tratament pacienţii sunt incluşi pe liste de aşteptare, pe baza dosarului medical. Studiul “Hepatita C - incidenţă şi conştientizare”, ale cărui rezultate au fost prezentate ieri, arată că 78% dintre persoanele nediagnosticate nu ştiu care sunt factorii de risc de contaminare cu virusul hepatitei C. Potrivit datelor OMS, la nivel mondial 170 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C, iar dintre aceştia 85% dezvoltă hepatită cronică. 93% dintre cazurile de infecţie cu virusul hepatitei C sunt în grupa de vârstă productivă din punct de vedere economic 15 - 59 ani. 20% dintre cazurile de hepatită cronică C se dezvoltă în ciroză hepatică. La nivel mondial, o persoană din 12 suferă de hepatită virală B sau C.