Absorbţia fondurilor europene în România este extrem de lentă, arată compania de servicii de audit şi consultanţă KPMG. „Absorbţia fondurilor structurale în România a înregistrat o evoluţie extrem de lentă în primii doi ani după aderare. Acţiunile ezitante din partea autorităţilor de management, perioadele foarte lungi de evaluare, întîrzierile înregistrate în elaborarea documentelor strategice şi lipsa comunicării între instituţiile responsabile au condus la temerea autorităţilor naţionale că fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria salvatoarelor economiei româneşti”, a declarat, într-un comunicat, Florin Bănăţeanu, director Consultanţă Fonduri Europene şi Sectorul Public la KPMG România. România a accesat 9% din fondurile disponibile, faţă de o medie de 11% în statele din Europa Centrală şi de Est, în perioada 2007-2008, arată datele companiei de servicii de audit şi consultanţă fiscală în domeniul afacerilor. În funcţie de destinaţia fondurilor, România se detaşează la capitolul mediu, unde figurează cu o rată de 39%, mult peste media de 16% a regiunii, dar în domeniile energie, administraţie publică, dezvoltare regională, transport şi cercetare, dezvoltare, inovare are zero fonduri atrase. „Cu toate acestea, în prima jumătate a anului 2009, Guvernul a adoptat o serie de măsuri importante care ar trebui să conducă la o îmbunătăţire semnificativă a procesului de absorbţie în viitorul apropiat. Aceste măsuri se referă la proceduri de achiziţie publică mai puţin greoaie şi mai alerte şi creşterea prefinanţării pînă la 35% din costurile eligibile ale proiectelor”, a spus Bănăţeanu. Raportul KPMG arată că noile state membre au utilizat fondurile europene, în primii doi ani ai perioadei de finanţare 2007-2013, într-o manieră foarte diferită. Ungaria, cu o economie în declin pe o perioadă mai îndelungată decît cea a celorlalte ţări, ocupă poziţia de lider în regiune în utilizarea fondurilor. Cehia şi Slovenia au fost, de asemenea, eficiente în implementarea fondurilor. Există însă ţări din Europa Centrală şi de Est incluse în studiu care sînt în pericol real să rateze oportunităţile, întrucît nici măcar nu au început accesarea sumelor, ca de exemplu Lituania. Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, are o rată medie de implementare de doar 3%.