Autorităţile haitiene se aşteaptă ca bilanţul persoanelor decedate în urma cutremurului din 12 ianuarie să ajungă la 150.000 şi se tem că alte 200.000 de cadavre sunt încă prinse sub dărâmături. Printre victime se numără şi 82 de angajaţi ONU, în timp ce alţi 53 sunt încă daţi dispăruţi, la 13 zile după catastrofă. În total, 133 de persoane au fost scoase vii de sub dărâmături de echipele internaţionale, după cutremurul care a lăsat un milion de persoane fără adăpost în Haiti, cea mai săracă ţară de pe continentul american.

Localnicii s-au reunit, duminică, în lăcaşurile de cult pentru a se reculege şi a aduce un omagiu celor 150.000 de victime ale cutremurului, înaintea reuniunii de urgenţă pentru a coordona ajutoarele umanitare. După această zi de rugăciune, state prietene (SUA, Franţa, Spania, Brazilia, ONU şi Organizaţia Statelor Americane) s-au reunit, luni, la Montreal, pentru a evalua situaţia şi a coordona ajutoarele. Apoi se vor concentra pe reconstrucţia ţării, odată cu pregătirea unei conferinţe în martie. Guvernul haitian a salutat răspunsul comunităţii internaţionale, dar a insistat pe necesitatea de a-şi vedea promisiunile de ajutor concretizându-se. Prima Doamnă a statului, Elisabeth Preval, a luat apărarea soţului său, preşedintele Rene Preval, acuzat că ar fi gestionat prost situaţia după cutremur. Şi premierul Jean-Max Bellerive a afirmat în cadrul conferinţei că statul haitian este capabil să asigure gestionarea lucrărilor de reconstrucţie. Totuşi, în capitala Port-au-Prince, jafurile par să se intensifice pe măsură ce echipele degajează ruinele centrelor comerciale prăbuşite, sub privirile neputincioase ale poliţiştilor, din rândul cărora foarte mulţi au murit la cutremur, în timp ce infractorii au profitat de acesta pentru a evada. Circa 4.000 de deţinuţi au reuşit să fugă din penitenciarul principal, în Cite Soleil, cartierul cel mai sărac şi mai periculos din capitala haitiană. Concomitent, continuă operaţiunile umanitare, distribuţia alimentelor, a apei, medicamentelor şi corturilor. Aproape 610.000 de persoane sunt adăpostite în 500 de tabere de refugiaţi şi peste 30 de spitale cu capacităţi operatorii sunt în funcţiune. Se estimează la 100.000 numărul corturilor suplimentare necesare pentru a adăposti, cel puţin temporar, 500.000 de sinistraţi. Şeful misiunii de stabilizare a ONU în Haiti (MINUSTAH), Edmond Mulet, a declarat că este mare nevoie de personal, militari, benzină şi vehicule pentru transportul ajutoarelor către populaţie.

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat trimiterea a încă 3.500 de militari ai Căştilor Albastre în teritoriu, ridicând efectivele trupelor MINUSTAH la 12.500. Misiunea constă în protejarea culoarelor umanitare şi a convoaielor de ajutoare, dar şi în a-i ajuta pe haitieni să îşi îngroape morţii. Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au convenit, luni, să trimită o misiune de poliţie în Haiti alcătuită din puţin mai mult de 300 de jandarmi, pentru a ajuta la distribuirea ajutoarelor. Franţa şi Italia vor trimite fiecare câte o sută de jandarmi. Olanda ar putea trimite circa 60, Spania şi-a anunţat şi ea o contribuţie, iar Portugalia şi România s-ar putea asocia şi ele acestui demers. Cele şase ţări sunt membre ale Forţei Jandarmeriei Europene, cu baza în Italia. România poartă discuţii pentru suplimentarea contribuţiei sale de la 21 la 25 de persoane.