România trebuie să alinieze programul Laptele şi cornul la initiaţiva europeană "Laptele în şcoli" şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională pentru că altfel ar putea pierde finanţarea europeană pentru acest program, potrivit Centrului Român de Politici Europene. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat, astăzi, un studiu privind programul naţional "Laptele şi cornul" comparativ cu schema europeană "Laptele în şcoli", lansată în anul 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentaţia sănătoasă şi sprijinirea producătorilor de lapte. Iniţiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a arătat că, în România, programul are o componentă socială şi una de facilitare a accesului la educaţie. În România, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de aproximativ 435 de milioane de lei, (aproximativ 100 de milioane de euro) şi beneficiază atât de finanţare guvernamentală, cât şi europeană, cu toate că obiectivele celor două politici (Guvern / Comisia Europeană) sunt parţial diferite. „Programul naţional «Laptele şi cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare faţă de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici după integrarea României în Uniunea Europeană şi începerea decontării parţiale a porţiilor de lapte distribuite în şcoli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util şi necesar de către principalii săi beneficiari. România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul «Laptele şi cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la iniţiativa europeană «Laptele în şcoli» şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională", a spus Ciucu.