România este una dintre ţările europene cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, mai ales în mediul rural. „Comitetul ONU ia notă de realizarea anumitor progrese, dar se arată în continuare preocupat de faptul că statul parte continuă să se numere printre ţările europene cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, avînd în vedere că rata mortalităţii infantile şi cea a copiilor sub cinci ani sînt încă ridicate, mai ales în mediul rural”, au arătat reprezentanţii Comitetului ONU, după ce autorităţile române au prezentat două rapoarte periodice. De asemenea, Comitetul s-a arătat îngrijorat şi de greutatea mică la naştere a copiilor în comparaţie cu alte state europene, precizînd că acest lucru indică probleme de subnutriţie şi de anemie în rîndul copiilor. Specialiştii au arătat că unele dintre cauzele mortalităţii şi morbidităţii nou-născuţilor şi a copiilor mici au fost identificate ca fiind alimentaţia deficitară a mamei şi a copilului, înţărcarea timpurie, neglijarea din partea părinţilor şi calitatea îndoielnică a serviciilor medicale. Un alt aspect negativ, amintit de reprezentanţii Comitetului pentru drepturile copilului se referă la faptul că, în ciuda demarării, în 2001, a Programului Naţional pentru Sănătatea Femeii şi a Copilului şi a altor iniţiative, rata mortalităţii infantile şi a copiilor sub cinci ani continuă să fie ridicată. „În ceea ce priveşte sănătatea sugarului şi dezvoltarea timpurie, Comitetul îşi manifestă îngrijorarea faţă de promovarea intensă a laptelui praf, în timp ce, pe de altă parte, rata alăptării exclusive pînă la vîrsta de şase luni a copilului este extrem de scăzută”, arată reprezentanţii Comitetului. Ei recomandă României să sporească eforturile pentru ameliorarea stării de sănătate a sugarilor şi copiilor mici, acordînd mai multă atenţie serviciilor prenatale şi postnatale, crescînd numărul spitalelor ce deţin statutul de “Prieten al copilului” şi al asistenţilor sociali cu pregătire specială în spitale, înfiinţînd un serviciu de vizită la domiciliu menit să prevină abandonul copilului, neglijarea şi abuzul şi, nu în ultimul rînd, prin promovarea şi sensibilizarea cu privire la beneficiile alăptării şi prin adoptarea Codului Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern. “Comitetul încurajează în mod special statul parte să pună mai mare accent pe serviciile prenatale şi postnatale, acordînd o atenţie aparte comunităţilor defavorizate, şi să demareze programe de formare a abilităţilor parentale, accentuînd efectele pozitive ale alăptării, alimentaţiei bogate în substanţe nutritive pentru mamă şi copil, dar şi ale igienei corecte asupra dezvoltării timpurii şi supravieţuirii copilului mic”, se arată în documentul transmis României. Comitetul a salutat faptul că, potrivit legislaţiei, costurile privind tratamentul copiilor sînt suportate din fondurile Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, dar s-a arătat preocupat de faptul că medicaţia oferită copiilor cu boli cronice prin intermediul acestui fond nu este întotdeauna pusă la dispoziţie într-un mod continuu. “Mai mult, în ciuda eforturilor depuse de statul parte pentru a elimina accesul inegal la serviciile de sănătate, acesta continuă să fie o problemă, mai ales în mediul rural şi în cazul romilor, după cum a constatat Raportorul Special al ONU pentru dreptul la sănătate. Comitetul este îngrijorat de numărul scăzut al medicilor de familie din statul parte care poate duce la neglijarea anumitor regiuni şi segmente ale populaţiei”, se arată în document. În aceste condiţii, României i s-a recomandat eliminarea accesului inegal la servicii medicale printr-o abordare coordonată la nivelul tuturor departamentelor guvernamentale şi printr-o mai bună armonizare a politicilor de sănătate cu cele ce vizează reducerea inegalităţilor de venit şi a sărăciei.