Ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău, a finalizat raportul asupra stării învăţămîntului, document care arată că în România continuă să se înregistreze nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor pentru educaţie ca procent din PIB, comparativ cu ţările membre sau nou acceptate în Uniunea Europeană. Bugetul alocat educaţiei în anul 2005 a fost de 11.160.609 lei noi, 13% reprezentînd venituri proprii, aşa cum rezultă din Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEdC) pentru perioada 2006 - 2008. Există totuşi dificultăţi în a evalua cheltuielile publice pentru educaţie, deoarece lipsesc la nivelul statisticilor oficiale date privind execuţia bugetară pentru acest an. Utilizarea unor date estimative privind cheltuielile educaţiei arată faptul că şi în anul şcolar 2005-2006, sistemul de educaţie a avut dificultăţi importante în a atinge procentul stipulat prin lege privind alocările bugetare pentru învăţămînt. Cheltuielile publice pentru educaţie se situează la un nivel constant în ultimii ani, în jurul a opt la sută din totalul cheltuielilor publice. România rămîne unul dintre puţinele state europene care alocă mai puţin de 10% acestui sector. În România, ca şi la nivel european, educaţia continuă să fie finanţată în principal din fonduri publice. În ţările membre ale UE, cel puţin 80% din cheltuielile pentru educaţie sînt realizate de la bugetul de stat. Ţările europene cu o pondere mai ridicată a cheltuielilor din surse private sînt Germania, Spania, Cipru, Ungaria, Marea Britanie şi Bulgaria.

Administraţiile locale asigură 96% din fondurile necesare educaţiei

Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor pentru educaţie a scăzut în perioada 2001 - 2005. Datele nu includ şi nivelul superior de învăţămînt. Potrivit raportului MEdC, la nivelul anului 2005, ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor pentru educaţie era de 77,37%, cu aprox. 5,58 puncte procentuale mai scăzută în comparaţie cu anul 2001. Totodată, în 2005, comparativ cu anul anterior, costul mediu per elev/student a înregistrat o creştere cu peste 13 puncte procentuale, ajungînd la o valoare de 486 de euro, aşa cum rezultă din datele furnizate de Direcţia Buget Finanţe, Investiţii şi Patrimoniu (DGBFIP) din cadrul MEdC. Această creştere se explică, potrivit raportului MEdC, atît prin majorarea fondurilor alocate educaţiei, cît şi prin scăderea populaţiei şcolare totale (elevi/studenţi) de la 4.539.000 în anul 2001, la 4.361.000 în anul 2005. Cheltuielile per elev de la bugetul local deţin cea mai importantă pondere în totalul cheltuielilor pentru educaţie. În perioada de referinţă (2001-2005), procentul cheltuielilor din această sursă s-a menţinut la un nivel relativ constant – aproape 96%, se mai arată în raportul MEdC. Cadrele didactice de sex feminin continuă să deţină o pondere foarte importantă în totalul personalului didactic, la nivelul întregului sistem de educaţie, aproape trei pătrimi dintre angajaţi fiind de sex feminin (71,6%), situaţie foarte apropiată de cea înregistrată în 2004 (71,9%). Singurul nivel unde numărul cadrelor didactice de sex feminin este mai redus în comparaţie cu cel al bărbaţilor este învăţămîntul superior. În 2005, femeile reprezentau 42,8% din totalul personalului didactic de nivel universitar, ceea ce arată că tendinţa de creştere semnalată în anii precedenţi nu a mai continuat, se precizează în raportul MEdC.