Dacă datele oficiale ar reflecta realitatea, România ar trebui să-şi revină din punct de vedere economic, iar locurile de muncă nu ar mai fi un vis îndepărtat în care tot mai puţini şomeri îndrăznesc să mai creadă. Potrivit Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), în decembrie 2010 rata şomajului la nivel naţional a fost de 6,87%, faţă de 6,95%, în noiembrie, fiind înregistraţi 626.960 de şomeri. „Economia privată se mişcă foarte bine, s-au creat locuri de muncă. Au început lucrurile să se mişte”, a declarat preşedintele ANOFM, Silviu Bian. Mai mult, acesta a declarat că bugetarii disponibilizaţi se regăsesc în ocupare sau în datele ANOFM, o parte dintre cei ocupaţi angajându-se în mediul privat, în timp ce alţii şi-au făcut companii.

LA NIVELUL JUDEŢULUI CONSTANŢA, REPREZENTANŢII AGENŢIEI JUDEŢENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ AU ANUNŢAT CĂ RATA ŞOMAJULUI A SCĂZUT, AJUNGÂND, DE LA 6,3% ÎN DECEMBRIE 2009, LA 5,7% ÎN DECEMBRIE 2010. ÎN MEDIE, RATA ŞOMAJULUI ÎN 2010 A CRESCUT (6,1%) FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT (4,5%)

Din păcate, scăderea numărului de şomeri nu înseamnă neapărat că cei care au ieşit de pe listele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă s-au şi angajat. O demonstrează o analiză dată publicităţii chiar de reprezentanţii ANOFM, la jumătatea anului 2010, potrivit căreia, în 2009, doar aproximativ 285.000 de şomeri şi-au găsit un loc de muncă. Peste 10.000 de români au ieşit din listele ANOFM după ce s-au pensionat. De asemenea, 7.500 de şomeri au plecat în străinătate, iar 600 au murit. O altă parte dintre români au ieşit din evidenţa Agenţiei pentru că nu şi-au reînnoit cererea pentru un loc de muncă (420.000), nu s-au prezentat la viză (18.000), au refuzat nejustificat să se încadreze sau să urmeze cursuri de formare profesională (1.600) sau au intrat în detenţie (18). Peste 12.000 de persoane, dintre care 7.700 femei, au scăpat de şomaj intrând în concediu de maternitate sau paternitate.

REALITATE IGNORATĂ. O simplă operaţie de adunare scoate la iveală faptul că numărul celor ieşiţi de pe lista şomerilor din alte cauze este de aproximativ două ori mai mare (469.718) decât al celor care au ieşit din rândul şomerilor pentru că şi-au găsit un loc de muncă. Prin urmare, deşi pe hârtie numărul şomerilor scade, în realitate, lucrurile nu stau tocmai aşa. La nivelul judeţului Constanţa, în 2009, numărul total al şomerilor noi intraţi în evidenţa AJOFM a fost de 22.400 de persoane. Dintre acestea, 1.596 au ieşit din evidenţa AJOFM pentru că şi-au găsit un nou loc de muncă. Alte 124 de persoane au ieşit din evidenţa Agenţiei ca urmare a pensionării, în timp ce 13 persoane au fost scoase de pe listele şomerilor pentru că au decedat. 574 de constănţeni nu mai sunt în evidenţa AJOFM pentru că nu şi-au înnoit cererea de loc de muncă după expirarea perioadei indemnizaţiei, 647 persoane nu mai figurează ca şomere pentru că nu s-au prezentat pentru obţinerea vizei lunare, două persoane pentru că au refuzat nejustificat să se încadreze sau să urmeze un curs de formare profesională, iar 210 persoane pentru că şi-au pierdut, temporar, capacitatea de muncă sau au intrat în concediu de maternitate.

CIFRELE, EVIDENT, IRELEVANTE. Specialiştii se tem însă că cifrele sunt irelevante, deoarece mulţi şomeri lucrează la negru, iar alţii pur şi simplu nu şi-au depus actele. Şomeri fără acte nu există, cel puţin din punctul de vedere al ministrului Muncii, Ioan Botiş, care a declarat, referindu-se la scăderea ratei şomajului, că unii şomeri şi-au găsit loc de muncă, fiind posibil ca în luna februarie să crească rata şomajului, dar nu semnificativ. „Nu cred că putem vorbi de şomeri pe hârtie mai puţini. Prin modificările aduse în domeniu, cred că am dat o altă perspectivă celor ce se duc la agenţiile de şomaj. O parte, cu siguranţă, au găsit locuri de muncă”, a spus ministrul. Chiar dacă rata şomajului prezentată lunar de ANOFM ar reflecta realitatea, oricum aceasta nu este relevantă. Potrivit preşedintelui organizaţiei patronale UGIR 1903, rata şomajului nu este un indiciu demn de a fi luat în seamă, în condiţiile în care rata angajabilităţii din România este cea mai mică din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, chiar daca rata şomajului din România este sub media UE, în restul statelor comunitare numărul peroanelor ocupate este cu mult mai mare decât în România.