România are nevoie de mai mulţi angajaţi care să lucreze în economia formală şi să plătească taxe pentru a se dezvolta sustenabil şi pentru a echilibra bugetul, deşi tendinţa actuală este contrară, a declarat, ieri, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin. Liderul sindical a făcut această afirmaţie în deschiderea Conferinţei anuale a Biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă, proiect implementat de BNS, în parteneriat cu Centrul Naţional de Pregătire în Statistică, Fundaţia Giaccomo Brodolini şi Ismeri Europa, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Lipsa resurselor financiare este temporară, susţine liderul sindical, dar lipsa resurselor umane calificate este de durată. \"De altfel, resursele financiare s-au refăcut parţial. Europa de Vest are dobânzi mici şi a ieşit din recesiune, iar în România sectorul bancar musteşte de lichidităţi. Desigur, nu este dispus să le aloce ieftin către sectorul privat non-financiar, pentru că statul este foarte interesat să se împrumute şi prezintă, aparent, riscuri mai mici. Dar resursele financiare pentru companii există, fie prin mecanismele sectorului bancar, fie prin mecanismul inflaţiei\", a explicat Costin. În opinia BNS, resursele umane sunt mai rare. În perioada de creştere economică s-a putut observa această raritate a resursei umane, întrucât rata ocupării chiar a scăzut într-un deceniu de boom economic, iar cei rămaşi în câmpul muncii au avut o putere de negociere mai mare şi salariile au crescut mult peste productivitate, ceea ce a condus în cele din urmă la perturbări semnificative în economie. Potrivit BNS, emigraţia masivă, coroborată cu şomajul de durată în special în rândul femeilor, tinerilor şi persoanele mai vârstnice, sunt fenomene care au persistat şi înaintea crizei, şi în timpul crizei şi probabil şi după criză. \"În acest context strategia de reducere a costurilor prin reducerea personalului este contraproductivă atât în sectorul privat cât şi în sectorul public. Desigur, trebuie eliminat excedentul de personal, dar modul de determinare a acestui excedent trebuie mai bine documentat\", a adăugat liderul sindical. Potrivit preşedintelui BNS, din perspectiva statului, cei trimişi în şomaj nu vor mai plăti impozite şi vor consuma mai puţin, câtă vreme statul le va plăti ajutoare sociale sub o formă sau alta. În acest fel, nu se realizează o economie pe termen scurt, iar pe termen mediu şi lung societatea nu se poate dezvolta sustenabil. Preşedintele BNS precizează că din perspectiva sectorului privat, costurile de mâine cu reangajarea vor depăşi economiile făcute astăzi sau ieri cu disponibilizările, din mai multe motive. În primul rând, salariile cerute pentru un nou loc de muncă vor fi mai mari decât cele pe care angajaţii le-ar fi acceptat pentru a-şi păstra locul actual de muncă. În al doilea rând, un fost angajat se deprofesionalizează stând în şomaj, iar la reangajare vor fi necesare noi cursuri de calificare. De asemenea, în al treilea rând, se pierde elementul de fidelizare a angajaţilor. \"Chiar dacă toţi angajaţii disponibilizaţi din sectorul privat şi-ar găsi un nou loc de muncă după criză, tot în sectorul privat, fidelitatea lor faţă de noul angajator va fi mult mai mică. Pentru mulţi dintre angajaţii tineri mai ales aceasta a fost prima criză reală, primul loc de muncă pierdut. Ei vor pune de acum înainte propriul interes înaintea interesului firmei, o atitudine pe care mulţi nu o aveau înainte de criză\", a afirmat Dumitru Costin. Sindicaliştii consideră că disponibilitatea pentru ore suplimentare neplătite, de exemplu, va fi mult redusă, costul cu salariile va afecta în primul rând profitul firmelor, iar strategiile de management al crizei axate pe reducerea de personal sunt nu doar păguboase pe termen mediu, ci şi insuficient justificate economic chiar pe termen scurt. Liderul sindical îşi justifică precizarea prin scăderea productivităţii muncii în 2009, în pofida dublării şomajului. În opinia preşedintelui BNS, creşterea economică preconizată pentru anul 2011, în zona procentului de unu la sută, va fi probabil o creştere pauperizantă. \"Dacă nu se vor lua şi alte măsuri de austeritate care să limiteze consumul privat, atunci economia poate creşte uşor, dar forţa de muncă nu va simţi efectele pozitive - şomajul va continua să crească şi puterea de cumpărare să scadă\", a apreciat liderul BNS. Contribuţiile sociale încă ridicate şi a căror sferă de cuprindere a fost extinsă, inadecvarea ajutoarelor sociale la situaţia reală a veniturilor, precum şi rigiditatea legislaţiei de protecţie a ocupării forţei de muncă, descurajează expansiunea ocupării forţei de muncă şi trimit o parte din populaţia activă în zona economiei subterane, reprezintă una din concluziile cercetării făcută în cadrul acestui proiect. Potrivit BNS, pentru a ieşi din capcana şomajului este nevoie atât de o regândire a fiscalităţii pe muncă, în special în zona CAS, cât şi de o reconfigurare a sistemului de beneficii sociale, pentru a creşte atractivitatea angajării în economia formală şi a scădea atractivitatea rămânerii în afara acesteia. \"Totodată, munca part-time şi contractele de muncă cu durată limitată trebuie încurajate ca soluţii alternative mai ales pe timp de criză, dar semnalăm faptul că modificările legislative induse de constrângerile bugetare acţionează în sens contrar acestui deziderat\", a mai spus Dumitru Costin, în încheierea alocuţiunii sale. La lucrările Conferinţei anuale a Biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă participă reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, membrii guvernului, respectiv ministrul Muncii, Mihai Şeitan, şi reprezentanţi ai partidelor politice. De asemenea, sunt prezenţi la eveniment preşedintele PSD, Victor Ponta, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România, Tonny Lybek, economistul şef al Biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale (BM), Cătălin Păuna şi directorul Institutului de Prognoză Economică, Lucian Albu.