Cel puţin 25 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar 175 de persoane au fost rănite, ieri, în urma unor explozii produse în apropiere de baze ale forţelor armate din Aleppo, al doilea oraş ca mărime al Siriei. Potrivit televiziunii de stat, bilanţul include atât civili, cât şi membri ai forţelor de securitate. Autorităţile au vorbit de atacuri ale unor bande înarmate de terorişti, în timp ce activişti de opoziţie acuză guvernul. Televiziunea a transmis imagini cu cel puţin cinci cadavre şi bucăţi de cadavre după două presupuse atentate în faţa unei secţii de poliţie şi a unei baze a serviciilor militare de informaţii din Aleppo. Un reporter în lacrimi a declarat că bomba din faţa serviciilor de informaţii a explodat în apropiere de un parc, unde mai mulţi oameni se strânseseră pentru micul dejun şi unde se jucau copii. În imagini apar buldozere care curăţă străzile de dărâmături, iar clădirile rezidenţiale din apropiere par să aibă geamurile sparte. Postul TV a arătat imagini similare şi de la scena celei de a doua explozii, care, potrivit unui jurnalist, a fost rezultatul unui atentat sinucigaş cu maşină capcană. Deflagraţia a produs un crater cu diametrul de câţiva metri în şosea, a răsturnat un camion pe o parte şi a aruncat bucăţi de beton pe o rază mare.

Forţele guvernamentale siriene au fost desfăşurate masiv, ieir, în faţa moscheilor din ţară şi au deschis focul asupra credincioşilor în anumite zone pentru a împiedica manifestaţiile prevăzute după rugăciunea săptămânală. Totodată, reprezentanţi ai opoziţiei din Siria susţin că Guvernul sirian aprovizionează armata cu arme chimice şi distribuie măşti de gaze soldaţilor din apropiere de Homs. Conform aceloraşi surse, armata a transferat într-o şcoală din Homs un număr mare de grenade şi muniţie pentru mortiere conţinând agenţi chimici, relatează Haaretz în ediţia electronică. Homs, oraş considerat centrul mişcării de opoziţie împotriva regimului aflat la putere, este ţinta unei ofensive violente a armatei de mai multe zile, zeci de persoane fiind ucise. Conform presei, joi au fost semnalate aproximativ 130 de decese, regimul sirian intensificând lupta împotriva insurgenţilor. Un site de Internet al opozanţilor indică faptul că o brigadă de blindate a armatei siriene se îndrepta spre oraşul Zabadani, ocupat de Armata Siriană Liberă, grup militar care luptă de partea opozanţilor, considerând că o încercare de cucerire a oraşului va avea loc în următoarele două zile.

În ciuda creşterii numărului victimelor, NATO nu intenţionează să intervină în criza siriană, a declarat ieri secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat postului de televiziune NTV. „Siria nu se află pe ordinea noastră de zi. NATO nu intenţionează să intervină, dar urmăreşte cu atenţie situaţia din această ţară”, a afirmat oficialul NATO, adăugând că autorităţile siriene trebuie să răspundă la cererile poporului lor. La rândul său, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton a declarat că Rusia trebuie să recunoască realitatea situaţiei de pe teren din Siria. Înaltul oficial european, care efectuează o vizită de două zile în Mexic, s-a declarat dezamăgită de cel de al doilea vot de veto ruso-chinez, sâmbătă, la ONU, opus unei rezoluţii de condamnare a reprimării din Siria.

România are convenite cu Iordania, Liban şi Turcia, ţări vecine Siriei, planuri de eventuală evacuare a cetăţenilor români din această ţară a Orientului Mijlociu unde situaţia riscă să se deterioreze şi să ajungă la un război civil, a declarat joi seară ministrul român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu. Acesta a atras atenţia că război civil înseamnă gherilă urbană şi în această situaţie s-ar putea ajunge la închiderea graniţelor, dar a subliniat cooperarea foarte bună care există cu Turcia. Ministrul Afacerilor Externe a subliniat că pentru cei care se hotărăsc să plece încă se poate, iar până în prezent şase persoane au făcut-o. La solicitarea Ambasadei, s-au înregistrat 102 cetăţeni români aflaţi în Siria. Situaţia din Siria este foarte complicată şi cu totul diferită faţă de situaţia din Libia sau din Egipt, iar opţiunile comunităţii internaţionale sunt limitate.