Reprezentanţii Societăţii Române de Nefrologie (SRN) atrag atenţia asupra deficitului de medici nefrologi cu care se confruntă în prezent ţara noastră. Preşedintele SRN, prof. dr. Gabriel Mircescu, spune că România are doar 250 de medici nefrologi, care trebuie să se ocupe de mai mult de două milioane de pacienţi cu boli cronice ale rinichilor. Medicii susţin că boala cronică de rinichi, afecţiune care afectează o persoană din zece, este provocată de reducerea progresivă a funcţiilor rinichiului. Deşi la început boala este puţin evidentă şi pacientul nu prezintă simptome vizibile, el poate necesita, în stadiile avansate, dializă sau transplant renal. Boala cronică de rinichi poate să apară ca o complicaţie a bolilor cardiovasculare, a diabetului sau obezităţii. Specialiştii SRN au propus Ministerului Sănătăţii (MS) un program integrat dedicat bolii cronice de rinichi, care acoperă atît stadiile iniţiale, prin metode de prevenţie, cît şi zona de dializă şi transplant. Programul este parte a unei strategii pe termen lung, iar dacă va fi aplicat în 2009, se va adresa unui număr de aproape un milion de beneficiari, dintre care mai mult de 8.000 sînt trataţi prin dializă. Potrivit unui studiu efectuat pe un eşantion de 19.000 de români cu vîrste cuprinse între 20 şi 75 de ani, 11,7% dintre aceştia suferă de o boală cronică de rinichi în stadiu avansat, respectiv 3-5. Zona endemică a României este reprezentată de sudul judeţului Olt şi de judeţul Mehedinţi, unde sînt cei mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu boală cronică de rinichi, cauza îmbolnăvirii fiind încă necunoscută, deşi se fac cercetări în acele zone de mai mult de 70 de ani.

Prof. dr. Gabriel Mircescu spune că profilaxia bolii cronice de rinichi trebuie să includă măsuri eficiente de tratament la populaţia care prezintă risc crescut de îmbolnăvire, pentru a scădea numărul persoanelor care ajung să aibă nevoie de dializă. “Trebuie să ne mutăm atenţia din zona de dializă către cea de stadii incipiente, unde intervenţiile medicamentoase sînt mai eficiente”, a explicat dr. Mircescu. Potrivit acestuia, este importantă depistarea bolii cronice de rinichi într-o fază incipientă, care se poate face printr-o serie de teste simple. Numărul foarte mic de medici nefrologi din ţară, de doar 250, reprezintă de asemenea o problemă, potrivit preşedintelui SRN. “Se pune problema de utilizare corectă a resurselor. Intervenţia nefrologilor este necesară în stadiile 4 şi 5, în rest se poate colabora cu medicii de familie, care pot efectua teste simple precum un examen sumar de urină sau măsurarea creatininei, sau măsurarea presiunii arteriale o dată pe an. Intervenţiile specializate, precum dializa sau transplantul renal sunt strict apanajul medicilor nefrologi”, a explicat dr. Mircescu. Potrivit medicului Adalbert Schiller, viitorul preşedinte ales al SRN, abordarea tratamentului bolilor cronice de rinichi trebuie să fie multidisciplinară şi necesită colaborarea unor medici cu specializări diferite - nefrologi, cardiologi, nutriţionişti şi medici de familie. În plus, acesta susţine că ţara noastră se va confrunta în 10-15 ani cu o problemă financiară, deoarece dacă se va continua doar tratarea bolii, iar sistemul de asigurări de sănătate nu va mai face faţă costurilor tratamentelor prin dializă şi transplant. Tratamentul acestei boli este unul dintre cele mai scumpe, hemodializa costînd 18.000 de euro pe an. În 1990, în România erau trataţi prin dializă 349 de pacienţi, iar acum s-a ajuns la peste 8.300 de pacienţi. La Constanţa sînt supuşi tratamentului prin dializă aproximativ 195 de bolnavi, costul fiind de 1.099.000 lei.

Programul de profilaxie ar putea fi acceptat

Prof. dr. Mircescu a declarat că programul de profilaxie propus ministerului, se pare că va fi acceptat. Programul va implica, pentru început, 25% dintre pacienţii în stadii incipiente (1 şi 2), 50% din stadiul 3 şi cel puţin 80% din stadiul 4. Ziua Mondială a Rinichiului, eveniment lansat în 2006, va fi sărbătorit, azi, de România, alături de alte 100 de ţări pentru a aduce în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor, bolile rinichiului care pot fi tratate eficient dacă sînt descoperite la timp. În acest an, Ziua Mondială a rinichiului are ca obiect sublinierea legăturilor dintre hipertensiunea arterială şi boala cronică de rinichi, pentru a arăta că un control bun al presiunii arteriale poate încetini progresia bolii, poate reduce necesitatea de dializă sau transplant renal şi poate preveni suferinţele determinate de îmbolnăvirea inimii şi a vaselor de sînge. În fiecare an, milioane de oameni mor prematur din cauza blocajelor de rinichi sau de infarct miocardic asociat cu boala cronică de rinichi.