Şeful Departamentului de Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a declarat ieri că CE ar putea decide, în raportul din iunie, să continue monitorizarea României în combaterea corupţiei la nivel înalt, chiar dacă rapoartele intermediare ale experţilor europeni sînt pozitive. El a susţinut că au fost semnalate progrese semnificative în legătură cu transparenţa actului de justiţie şi s-a luat "notă pozitivă" de adoptarea Legii ANI, dar Comisia Europeană aşteaptă operaţionalizarea acesteia. Cît despre combaterea corupţiei la nivel înalt, continuarea anchetelor imparţiale şi profesioniste în cazurile de corupţie şi adoptarea de noi măsuri pentru prevenirea şi combaterea acesteia, Ciocănea a apreciat că este "posibil ca monitorizarea să continue". Şi în domeniul agriculturii mai sînt condiţii de îndeplinit. Principala întîrziere are legătură cu infrastructura Agenţiilor de Plăţi, care ar fi trebuit terminată pînă în mai. “În realitate, probabil că această problemă va fi soluţionată definitiv în circa zece luni”, a explicat Ciocănea. Totuşi, el a insistat că lipsa sediilor nu duce la riscul de pierdere a subvenţiilor pentru agricultori. O altă chestiune nefinalizată este cea a siguranţei alimentare, inclusiv la punctele de frontieră. Ciocănea a mai precizat că România a primit o scrisoare de avertizare în legătură cu directive care nu au fost modificate şi transpuse în legea internă, fiind vorba despre 156 de astfel de directive, dintre care 87 erau în responsabilitatea Ministerului Mediului (fost ministru - Sulfina Barbu) şi 36 de competenţa Ministerului Agriculturii (fost ministru - Gheorghe Flutur). Secretarul de stat a explicat că nu a dat publicităţii această scrisoare, pentru că problemele erau deja în curs de rezolvare: "Noi ne-am făcut temele fără să mai anunţăm". El a adăugat că din cele 156, vor rămîne de transpus sub 50 de directive şi a amintit că România a avut de transpus circa 1.700 de norme europene de acest tip. Cît despre Programele Operaţionale, Ciocănea a precizat că acestea vor fi semnate în lunile iunie, iulie, deci vor avea în fapt o întîrziere de maximum 30 de zile. El a subliniat că o problemă a autorităţilor române ar fi nu aceste programe, ci ghidurile care trebuie elaborate pentru ele. Unele sînt aproape gata, dar în cazul celor mai complexe, cum ar fi Programul Operaţional Competitivitate, mai este de lucru la ghid. Adrian Ciocănea a mai atras atenţia asupra nevoii de stabilitate a Guvernului, argumentînd prin faptul că acest lucru va asigura finanţarea proiectelor la nivel local. În opinia sa, "cine discută despre schimbarea de Guvern uită că banii vin la nivel naţional, nu parlamentar sau politic". Pe de altă parte, el a apreciat că reacţiile externe faţă de evoluţiile din România sînt "semnale politice" luate în considerare la Bucureşti, dar care nu se pot dovedi corecte decît dacă vor fi confirmate de raportul CE, care va judeca obiectiv progresele făcute de România. În acest sens, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că membrii Guvernului analizează săptămînal, în ultima lună, lista notificărilor care nu au fost transmise Comisiei, în tentativa de a recupera întîrzierile provocate de o parte dintre foştii miniştri, care au avut o atitudine delăsătoare.