De cele mai multe ori, noi suntem cei mai mari duşmani ai noştri. Românii, îndeosebi, se pricep cel mai bine să se autofaulteze. Aşa se face că ne-am tăiat singuri craca de sub picioare în ceea ce priveşte fondurile europene. Cel mai mult rău ne-am făcut prin birocratizarea excesivă a procesului de atragere a fondurilor europene. În loc să le acorde românilor toate pârghiile pentru a derula proiecte cu bani europeni, guvernele Boc X nu au făcut altceva decât să îngroape şansele şi să descurajeze românii care au vrut să se dezvolte cu banii comunitari şi, totodată, să dezvolte România. Iar răul cel mare nu a fost făcut pe termen scurt, ci pe termen mediu şi lung. De ce spunem asta? Pentru că România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014 - 2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria, iar sumele destinate educaţiei sunt prea mici. Asta spune un raport al Erste Bank ce a făcut o analiză pe şase state din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.

COMPARATIV... Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014 - 2020 se ridică la 167,1 miliarde euro. Polonia este câştigătorul clar al negocierilor, reuşind să obţină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune). România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia şi Ungaria - câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia - 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croaţia - 8,6 miliarde euro (5,1%). În funcţie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014 - 2020, România este cu mult în urma ţărilor vecine. Slovacia conduce detaşat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia - 299 euro, Croaţia - 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, faţă de 164 euro pe an în cazul României. România a înregistrat, totodată, cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007 - 2013, când a avut la dispoziţie 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune. „Bilanţul slab al României în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experienţei şi de slaba performanţă a administraţiei publice“, se mai arată în raport.