@ Sistemul taxelor, unul dintre cele mai împovărătoare din lume

@ Infrastructura, o frînă economică

@ Dezvoltarea economică şi socială, afectată de administraţia slabă şi de sistemul justiţiei

@ Mediul de afaceri şi serviciile publice, prejudiciate de corupţie

@ Nivelul participării adulţilor la formarea profesională, printre cele mai scăzute din UE

Comisia Europeană (CE) a atras atenţia, în documentul care analizează în detaliu pentru fiecare ţară stadiul Implementării Reformelor Structurale din cadrul Strategiei de la Lisabona în contextul Planului European de Recuperare Economică, în anul 2008, că România a prezentat un plan de acţiuni în luna august, care ar fi putut avea un efect benefic, dar atenţia a fost deturnată de campania pentru alegerile parlamentare din noiembrie. Potrivit raportului prezentat ieri de CE, “dezvoltarea economică şi socială a României este afectată în continuare de administraţia slabă, atît la nivel local cît şi central, precum şi de sistemul justiţiei”. În analiză se arată că, în ţara noastră, “corupţia afectează în continuare mediul de afaceri şi calitatea serviciilor publice, precum şi accesul la acestea. Progresul în aceste domenii este monitorizat prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, în baza căruia Comisia redactează rapoarte periodice”. De asemenea, analiza atrage atenţia că există o serie de provocări foarte importante pentru România: asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung, performanţa în cercetare şi dezvoltare, infrastructură şi eficienţa energetică. CE recomandă, de asemenea, ţării noastre, să continue implementarea reformelor structurale, în particular cu privire la eficienţa şi independenţa administraţiei centrale şi locale, şi înăsprirea politicii fiscale pentru scăderea deficitului de cont curent şi inflaţiei. Pentru a menţine competitivitatea externă şi a controlul deficitului de cont curent şi inflaţia, CE recomandă înăsprirea semnificativă a politicii fiscale şi asumarea unui cadru fiscal pe termen mediu. De asemenea, consideră că România ar trebui să revizuiască componenţa cheltuielilor astfel încît ponderea costurilor care să susţină creşterea economică să crească, prin scăderea şi redirecţionarea ajutorului de stat către obiectivele orizontale şi prin coordonarea creşterii salariilor cu productivitatea muncii. CE consideră că România trebuie să implementeze urgent măsuri prin care să reducă substanţial procedurile administrative şi întîrzierile întîmpinate de mediul privat în procedurile de obţinere a autorizaţiilor, pentru a îmbunătăţi condiţiile de afaceri şi a elimina sursele de corupţie. Totodată, UE recomandă îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii cu privire la sistemul educaţional şi cel de training, pentru a reduce numărul de abandonuri şcolare şi a facilita tranziţia tinerilor către locuri de muncă. CE va evalua măsurile luate de România pentru consolidare fiscală, în contextul frînării activităţii economice. De asemenea, Comisia a atras atenţia că infrastructura din România, cu cele “cîteva sute de kilometri de autostrăzi, un sistem feroviar învechit şi legături slabe cu restul UE”, au efect de frînare economică. “Mai mult, din cauza capacităţii administrative inadecvate, pregătirea şi lansarea de proiecte potrivit programelor asumate şi respectarea cererilor impuse rămîn provocări majore care periclitează capacitatea României de a absorbi fonduri comunitare”, adaugă documentul. CE remarcă faptul că serviciile ITC au un rol limitat în economie, iar “progresele către o societate informaţională rămîn insuficiente”. Mai mult, potrivit CE, doar 35% dintre serviciile publice din România sînt deplin accesibile pe Internet.

Pe de altă parte, CE a atras atenţia că participarea populaţiei de vîrstă adultă din ţara noastră la programe de formare profesională este printre cele mai scăzute din Europa. La capitolul “Politici de ocupare a forţei muncă”, raportul arată faptul că “România se confruntă în continuare cu o lipsă a forţei de muncă generată de fluxurile migratorii mari, creşterea accelerată în anumite sectoare şi caracterului învechit al formării”. În document se mai arată că “agricultura reprezintă în continuare sursa a circa o treime din numărul locurilor de muncă, în pofida faptului că productivitatea şi contribuţia la PIB rămîne la nivel foarte scăzut”. În altă ordine de idei, CE a atras atenţia că în România este unul dintre cele mai “împovărătoare sisteme de taxe din lume”, companiile plătind anual 113 taxe la stat. Printre recomandările în domeniul politicilor microeconomice figurează “adoptarea de măsuri pentru reducerea substanţială a reglementării excesive (red-tape), în scopul eliminării unei importante surse de corupţie, şi îmbunătăţirii mediului de afaceri”. Documentul, a cărui evaluare este aferentă anului 2008, precizează că “în pofida mai multor anunţuri politice la nivel înalt şi a adoptării unei Strategii pentru o legiferare mai bună, eliminarea efectivă şi simplificarea procedurilor şi autorizaţiilor a fost amînată”. De asemenea, CE a apreciat că aplicarea legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% ar avea implicaţii foarte grave asupra deficitului bugetar, a inflaţiei şi economiei în ansamblul său, mai ales deoarece ar putea atrage cereri similare din partea celorlalţi angajaţi în sectorul public. Astfel, potrivit raportului, a fost înregistrată o creştere reală a salariilor de 14% în 2008, creştere care a depăşit însă nivelul productivităţii. Potrivit CE, salariile în sectorul public au crescut mai mult decît cele din sectorul privat. Comisia apreciază că principala provocare macro-economică pentru România o reprezintă rezolvarea acestor dezechilibre şi asigurarea unei politici fiscale şi monetare care să genereze o creştere sustenabilă pe termen mediu.