România conduce în UE la creșterea costurilor cu forța de muncă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
În trimestrul al doilea

România conduce în UE la creșterea costurilor cu forța de muncă

Social 16 Septembrie 2016 / 13:50 564 accesări

Deşi în buzunarul oamenilor statisticile nu se simt, pe hârtie ele arată că românii muncitori o duc bine. Costul orar al forței de muncă în România a înregistrat cea mare creștere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) în trimestrul al doilea 2016, comparativ cu perioada similară din 2015, conform datelor publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În România, costul orar al forței de muncă a urcat cu 12%, cu mult peste creșterea de 1,4% înregistrată în Uniunea Europeană, în timp ce în zona euro a scăzut cu 1%. Singurele state UE în care costul orar al forței de muncă a scăzut în trimestrul al doilea au fost Finlanda (minus 2,0%), Italia și Luxemburg (ambele cu o scădere de 1,1%).

Avansul costurilor cu forța de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creșterii cu 18,9% a costului orar al forței de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creștere de 10% a costului orar al forței de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creșteri mult peste media europeană. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forța de muncă a crescut cu 14,8% în sectorul construcțiilor, cu 11,6% în servicii și cu 6,9% în industrie.

Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), costul orar al forței de muncă a crescut cu 6,3% în trimestrul al doilea față de cel precedent, pe forma brută, și cu 11,95% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Comparativ cu același trimestru al anului precedent, pe principalele activități economice, cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în tranzacții imobiliare (26,57%), sănătate și asistență socială (24,11%), hoteluri și restaurante (18,62%) și învățământ (18,60%). Scădere s-a înregistrat doar în industria extractivă, cu 10,01%.



12