DOAR 100 HECTARE Limitarea suprafeţei de teren agricol extravilan deţinute de o persoană fizică, indiferent dacă este română sau din alt stat al UE, la 100 ha îi nemulţumeşte pe fermieri. Gândit ca o stavilă în calea avalanşei de cetăţeni comunitari ce râvnesc la pământ românesc, pentru că la noi este mai ieftin decât cel din vestul Europei, proiectul de lege privind liberalizarea pieţei terenurilor agricole de la 1 ianuarie 2014 a stârnit controverse. De altfel, se pare că nici oficialii de la Bruxelles nu sunt de acord cu propunerile noastre, astfel că au respins proiectul autorităţilor române, iar străinii vor putea cumpăra fără limită terenuri. După puţin timp de la lansarea spre dezbatere publică a proiectului pe site-ul instituţiei, http://www.madr.ro/ro/proiecte-de-acte-normative.html?start=10, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a venit cu o altă propunere de act normativ. Din păcate, a declarat, pentru „Telegraf“, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, faţă de proiectul iniţial, modificările aduse nu rezolvă problema de bază a acestuia. „Acest proiect, în ambele forme, nu îngrădeşte vânzările de teren agricol către străini, ci libera circulaţie a terenurilor între români. Când s-a discutat acest draft de lege s-a vrut, de fapt, să se îngrădească cumpărarea de către străini. Dar, după cum se vede, este o îngrădire către români, nu ne avantajează”, a declarat Baciu. El a precizat că LAPAR nu este de acord cu limitarea terenurilor, considerând acest aspect neconstituţional. „Nu-mi poţi îngrădi volumul averii. Dacă vreau să am 100 de case este treaba mea, plătesc impozit pentru ele”, spune Baciu. Un alt punct care îi nemulţumeşte pe producători se referă la limita de vârstă. Potrivit proiectului de lege, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, al vecinilor persoane fizice, arendaşilor persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani. „Mi se pare o măsură discriminatorie. Nu poţi să mă îngrădeşti să pot cumpăra un teren dacă am depăşit vârsta de 40 de ani, pentru că, după cum se ştie, cei care au bani au peste vârsta asta”, a explicat liderul LAPAR.

LIBER PENTRU ORICE STRĂIN Potrivit noului proiect, pot cumpăra teren agricol în extravilanul localităţilor şi persoanele fizice din statele ce fac parte din Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE). În plus, au acest drept şi cetăţenii unui stat terţ şi apatrizii cu domiciliul în România sau într-un stat membru UE ori ai statelor ASEE, dar şi cei ai unor state terţe, în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate. „Dacă un chinez (apatrid - n.r.) locuieşte în Germania, atunci poate foarte uşor să cumpere teren în România, pentru că are domiciliul într-un stat membru”, a spus Baciu. O altă modificare se referă la perioada de timp în care oferta de vânzare a posesorilor de teren agricol în extravilan trebuie afişată la sediul primăriilor din raza unităţii administrative teritoriale unde se află terenul de vânzare. Conform noii propuneri, această perioadă este de 30 de zile, faţă de 90 de zile cum era precizat în varianta iniţială a proiectului. „Era o cerinţă absurdă. Omul aleargă zile în şir după hârtii până când nu mai apucă să semneze documentul”, a explicat preşedintele LAPAR.

REACŢII Fostul secretar de Stat în MADR şi producător agricol Gheorghe Albu consideră că limitarea la 100 de hectare a persoanelor fizice române este o aberaţie. „Eu sunt proprietar a peste 100 de hectare. Ce fac acum? Le dau de pomană, le vând? În România sunt foarte mulţi cetăţeni care au achiziţionat terenuri de peste 100 de hectare. Eu nu cred că proiectul se va aproba în această variantă”, a declarat Albu. În ceea ce priveşte achiziţionarea de către străini a terenurilor din România, Albu spune că nu ar fi nicio problemă, atât timp cât sunt condiţionaţi de anumite criterii. „Piaţa fondului agricol trebuie liberalizată. Mie, ca producător agricol, nu mi-ar fi frică dacă şi cetăţenii străini ar achiziţiona terenuri agricole în ţară”, a spus fermierul. În schimb, un alt producător agricol constănţean, Ionel Mărunţoiu, consideră că, dacă se va liberaliza piaţa, fermierii români vor face cu greu faţă celor din afară, întrucât străinii sunt mult mai potenţi din punct de vedere financiar.

UE NE-A RESPINS PROPUNERILE Secretarul de Stat în MADR, Achim Irimescu, a declarat, pentru Recolta.eu, că proiectul de lege depus la Bruxelles a fost respins de oficialii de la CE. „În principiu, europenii nu sunt de acord cu limitarea la 100 ha, nu sunt de acord cu cei cinci ani de experienţă, clauză impusă celor care fac investiţii, pentru că (europenii - n.r.) au spus: „Această condiţie aţi pus-o şi companiilor? Nu! Atunci lor de ce?”. Explicaţia mea a fost simplă - o companie care investeşte nu-şi permite să nu aibă experţi în agricultură”, a afirmat Irimescu. „Producătorii au fost de acord cu noi, însă Comisia Europeană are o altă abordare, dar ne-a asigurat că ne va asista să avem un act acoperitor”, a spus Irimescu.

Dreptul de proprietate, garantat prin lege

Potrivit avocatului Alexandru Zărnescu, dreptul de proprietate este garantat prin lege, iar atingeri şi limitări ale acestuia pot fi aduse doar prin lege specială. „Pare nu doar o măsură discriminatorie, ci şi un abuz pe care statul îl face în ceea ce priveşte dreptul de proprietate privată, libera circulaţie a terenurilor şi posibilitatea oricui de a încheia tranzacţii. Proiectul de act normativ ar trebui să aibă o expunere de motive prin care statul să precizeze aspectele care l-au determinat să aibă o astfel de opţiune legislativă”, a explicat avocatul.