Preşedintele Parlamentului European (PE), Hans Gert Pottering, a solicitat Parlamentului român lămuriri asupra eventualelor consecinţe pe care le-a avut, în ţara noastră, Rezoluţia PE asupra presupuselor centre de detenţie CIA, dacă România a revizuit legislaţia privind serviciile de informaţii ca urmare a aspectelor menţionate în Rezoluţie, dacă s-au realizat anchete sau acţiuni judiciare noi în România. Pottering cere autorităţilor române să răspundă la unele solicitări formulate de preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din PE, comisie care a preluat Rezoluţia PE din 14 februarie 2007 cu privire la presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri. PE solicită ca răspunsurile autorităţilor române la aceste probleme să fie transmise Comisiei pentru libertăţi civile pînă la sfîrşitul lui februarie. Conducerea Senatului a decis, ieri, după discutarea scrisorii lui Pottering, ca în răspunsul pe care urmează să îl formuleze preşedintele acestei Camere, Mircea Geoană, să se precizeze că, în opinia Parlamentului român, subiectul presupuselor centre de detenţie CIA a fost lămurit în urma anchetei comisiei conduse de fostul senator PNL Norica Nicolai. Conducerea Senatului l-a mandatat, de asemenea, pe Geoană, să precizeze că autorităţile române îşi menţin afirmaţiile cu privire la inexistenţa unor date cu privire la posibilitatea existenţei pe teritoriul României a unor centre de detenţie CIA, fixe sau mobile, şi că, de la finalizarea anchetei comisiei Nicolai, nu au apărut informaţii suplimentare care să justifice reluarea anchetei sau derularea unor noi investigaţii. Rezoluţia PE constata “reticenţa autorităţilor române competente în ceea ce priveşte realizarea unor anchete detaliate asupra existenţei unor centre secrete de detenţie” pe teritoriul României şi îşi exprima “regretul” faţă de “lipsa de control a aeronavei Gulfstream”, cu numărul de înmatriculare N478GS, care a suferit un accident la 6 decembrie 2004 la aterizarea în Bucureşti, aeronavă care a decolat de la baza aeriană Bagram, Afganistan, cei şapte pasageri aflaţi la bord dispărînd în urma accidentului. De asemenea, PE îşi exprima, în Rezoluţia respectivă, “profunda preocupare” faţă de faptul că “autorităţile române nu au deschis o anchetă oficială privind existenţa unui pasager la bordul Golfstream care avea asupra lui un pistol Beretta 9 mm încărcat”. Rezoluţia mai arăta că PE lua “act” de cele “21 de escale, pe aeroporturi româneşti, ale unor nave operate de CIA” şi îşi exprima “profunda îngrijorare cu privire la scopul acestor zboruri înspre şi dinspre ţări implicate în circuitul de predări extraordinare şi de transfer de deţinuţi”. În acelaşi document se mai afirma că PE “deplînge escalele pe aeroporturi româneşti ale unor nave care s-au dovedit folosite de CIA, în alte ocazii, pentru predarea extraordinară a lui Bisher AL-Rawi, Jamil El-Banna, Abou Elkassim Britel, Khaled El-Masri, Binyam Mohammed şi Abu Omar şi pentru expulzarea lui Ahmed Agiza şi a lui Mohammed El Zari”, şi îşi arăta preocuparea faţă de faptul că două dintre aceste zboruri aveau ca punct de plecare sau destinaţie Guantanamo”. Concluzia Rezoluţiei, cu privire la România, arăta că PE “nu poate exclude, doar pe baza declaraţiilor făcute de autorităţile române, posibilitatea ca serviciile secrete ale SUA să fi operat în România în mod clandestin” şi aprecia că “nu s-a adus nicio dovadă concludentă care să îndepărteze acuzaţiile privind funcţionarea unui centru secret de detenţie pe teritoriul României”.

Rezoluţia PE a fost adoptată în urma Raportului europarlamentarului socialist Claudio Fava, potrivit căruia “cel puţin 1.245 de zboruri operate de CIA au utilizat spaţiul aerian european”, în perioada 2001-2005. Europarlamentarii PE au ajuns la concluzia că unele ţări europene “au închis ochii” la unele zboruri operate de CIA care, “în cîteva situaţii, au fost utilizate pentru deţinerea şi transportarea ilegală de prizonieri”. Referitor la România, raportul întocmit de socialistul Fava arăta că PE “nu poate exclude, potrivit declaraţiilor făcute de autorităţile române, posibilitatea ca serviciile secrete americane să fi operat în România în clandestinitate”, iar în acest context, Parlamentul European se declara “extrem de îngrijorat că este posibil ca autorităţile române să nu fi avut control asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în baza militară de pe aeroportul Kogălniceanu”. Raportul Fava nota în acelaşi timp că raportul întocmit de comisia parlamentară română constituită pentru a investiga aceste fapte a fost secret.