Austeritate, dar nu ca la români. Prim-ministrul Italiei, Silvio Berlusconi, a vorbit, vineri, jurnaliştilor italieni aflaţi la Bruxelles, despre planul de austeritate adoptat de România pentru a depăşi recesiunea economică, subliniind că Italia nu a fost nevoită să ia decizii la fel de drastice. Preşedintele Consiliului de Miniştri italian a explicat Italiei că România a fost nevoită să mărească procentul Taxei pe Valoarea Adăugată, dar şi vârsta de pensionare, pentru a depăşi perioada de recesiune. ”Prim-ministrul român, Emil Boc, a vorbit cu tristeţe despre măsurile de austeritate adoptate, în detrimentul consensului popular, dar în astfel de situaţii ne gândim la binele ţării şi nu la interesul propriu”, a subliniat Berlusconi. Săptămâna viitoare se va discuta despre planul de austeritate în Consiliul de Miniştri de la Roma, dar premierul Berlusconi a asigurat că cifrele nu vor fi prea mari. În acelaşi timp, nu există riscul ca economia din Peninsulă să se confrunte cu o situaţie similară cu cea a Greciei. Berlusconi nu s-a arătat îngrijorat nici de evaluările agenţiei internaţionale de rating Moody\'s. În această perioadă, agenţia a luat în vizor administraţiile locale din 23 de oraşe italiene, dar şi capitalul a 16 bănci.

Încă un împrumut pentru greci. Premierul grec, George Papandreou, a cerut oficial, joi seară, un nou plan de ajutor financiar din partea UE şi FMI, după cel în valoare de 110 miliarde de euro stabilit în urmă cu un an. FMI s-a refugiat, în ultimele zile, în spatele acestui argument, pentru a nu lua în considerare, încă, participarea sa la un nou plan de ajutor. Din împrumutul de 110 miliarde de euro acordat pe trei ani, în 2010, de UE şi FMI, a mai rămas în prezent circa jumătate, însă banii nu vor fi suficienţi. Al doilea plan de salvare, care se va întinde până la sfârşitul lui 2014, va fi mai mare de 100 de miliarde de euro. La acesta vor contribui şi creditori privaţi ai Greciei. Şefii de stat şi de guvern din Zona Euro sunt de acord ca fondurile suplimentare necesare să fie finanţate din surse deopotrivă publice şi private, altfel spus, de guvernele din uniunea monetară, ajutate de FMI, dar şi de băncile private şi fondurile de investiţii creditoare ale Greciei. ”Grecia va trebui să suporte numeroase sacrificii, însă este necesar pentru a avea iar o economie viabilă şi stabilă”, a afirmat Papandreou. CE a anunţat vineri că Troica formată din şefii Misiunii CE, FMI şi BCE a ajuns la un acord cu autorităţile elene privind un set de măsuri care să elimine deficitul fiscal al Greciei din perioada 2011-2014. Miniştrii de Finanţe din Zona Euro au cerut ca aceste măsuri să fie adoptate înainte de a debloca ultima tranşă, de 12 miliarde de euro, din împrumutul alocat Greciei. Anterior, mii de persoane s-au strâns în faţa Parlamentului din Atena, pentru a protesta atât faţă de măsurile de austeritate, cât şi faţă de clasa politică în general.