România deține cele mai multe poziții importante în PE

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Rezultatul alegerilor europarlamentare a contat!

România deține cele mai multe poziții importante în PE

Politică 14 Iulie 2014 / 00:00 552 accesări

VĂZUȚI BINE Anul acesta, România va avea un cuvânt important de spus în Parlamentul European (PE). Și asta pentru că țara noastră deține mai multe poziții importante în forul european decât anul trecut, ca urmare a rezultatului alegerilor din 25 mai. Dacă anul trecut aveam un singur vicepreședinte român, adică pe Laszlo Tokes, acum, din cele 14 poziții de vicepreședinte al PE, două sunt ocupate de Corina Crețu (S&D/PSD) și Adina Valean (PPE/PNL). De asemenea, românii au mai obținut opt poziții de vicepreședinte în comisii parlamentare, mandatul fiind de doi ani și jumătate. Patru dintre aceștia sunt socialiști (Dan Nica - Comisia de Control Bugetar, Ioan Mircea Pascu - Comisia de Afaceri Externe, Daciana Sârbu - Comisia de Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Viorica Dăncilă - Comisia pentru Agricultură), trei sunt populari (Iuliu Winkler (UDMR) - Comisia pentru Comerț Internațional, Cristian Preda (PMP) - Subcomisia pentru Drepturile Omului, Siegfried Mureșan (PMP) - Comisia pentru Buget), acestora adăugându-li-se independentul Mircea Diaconu, care este vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură din partea ALDE.

ALIANȚA PSD-UNPR-PC - CELE MAI MULTE FUNCȚII La nivelul grupurilor politice, social democratul Victor Boștinaru deține un post de vicepreședinte al S&D, iar pedelistul Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al PPE. Alianța PSD-UNPR-PC are 16 eurodeputați, fiind cea mai importantă delegație română în PE. Totodată, PSD a primit toate funcțiile parlamentare obținute de delegația română la S&D, adică cinci, și postul de vicepreședinte S&D. Pe locul 2 se clasează delegația română din grupul PPE, cu 14 deputați împărțiți în patru partide, adică PDL, PNL, UDMR și PMP. Oricum, negocierile pe funcții nu s-au încheiat, ele făcându-se în baza unui sistem proporțional de puncte plecând de la rezultatele obținute la nivelul grupurilor politice, apoi în interiorul grupurilor și, în final, în interiorul delegațiilor între partidele naționale.



12