Comisia Europeană va prezenta Parlamentului European şi Consiliului, pînă la 15 septembrie 2010, o evaluare a aplicării prezentei directive şi impactul acesteia asupra operatorilor economici şi a consumatorilor. În România, Legea 298/2008 reprezintă transpunerea directivei în legislaţia naţională, aceasta fiind, însă, criticată de la adoptarea sa, atît de către opinia publică, cît şi de instituţiile statului. Ministerul Public (MP) susţine că legea îngrădeşte nepermis accesul anchetatorilor la date. “Deşi textul (directivei - n.r.) este preluat în legea română în chiar articolul 1, prin dispoziţiile ulterioare, Legea 298/2008 îngrădeşte nepermis accesul organelor de aplicare a legii la datele reţinute, excluzînd posibilitatea obţinerii lor în faza de investigare”, a observat MP. Alt punct criticat de Ministerul Public este cel referitor la datele reţinute de operatorii de telecomunicaţii care pot fi solicitate numai pentru cercetarea infracţiunilor grave, aşa cum sînt definite ele în Legea 39/2003 de combatere a criminalităţii organizate. Astfel, spun anchetatorii, nu vor putea fi solicitate date pentru infracţiuni cum sunt: vătămarea corporală gravă, viol, tîlhărie, act sexual cu un minor, furt din locuinţe, fals în înscrisuri şi uz de fals.

CRJ: România, o societate de roboţi controlaţi

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) critică măsura de a stoca date generate sau prelucrate de către furnizorii de servicii de comunicaţii, apreciind că încalcă dreptul la viaţă privată şi transformă România într-o ţară “Big Brother”.

“Directiva 24/2006 care prevede obligaţia statelor membre ale UE de a stoca date generate sau prelucrate de către furnizorii de servicii de comunicaţii încalcă flagrant dreptul la viaţă privată prevăzut de Constituţia României. Nu în ultimul rînd, transformă cetăţenii acestei ţări în posibili infractori ori aflaţi în legătură cu posibili infractori”, arătau, ieri, reprezentanţi ai CRJ, susţinînd că, deşi nu se intră în conţinutul acestor comunicaţii electronice, simpla stocare pe o perioadă de şase luni a acestora transformă oamenii “într-o societate de roboţi controlaţi si controlabili de către autoritaţile statului” - parchet, servicii secrete - bună parte dintre cele din urmă neaflate sub control parlamentar. Pe de altă parte, CRJ arată că Legea 289/2008 ce priveşte transpunerea directivei intră în contradicţie cu legislaţia penală privind terorismul, corupţia şi crima organizată. În cazul unei anchete privind crima organizată, “accesul la sisteme informaţionale” se poate face cu mandat de la procuror, în faza actelor premergătoare, în vreme ce în baza Legii 289/2008, accesul la datele stocate se face numai cu mandat de la judecător după ce a fost pusă în mişcare urmărirea penală. Mai mult, articolul 91 indice 1 din Codul de procedură penală românesc permire accesul la conţinutul comunicaţiilor tot în faza actelor premergătoare, astfel că procurorii nu vor mai avea acces la listing-uri, precum şi la conţinutul acestora decît după ce urmărirea penală este pusă în mişcare. “CRJ susţine că interceptarea comunicaţiilor nu trebuie să se facă pentru a avea indicii în legătură cu existenţa unei infracţiuni, ci din contră, trebuie să existe indicii temeinice privitoare la această infracţiune, obţinute prin alte mijloace de probă, indicii care justifică dreptul ca organul de anchetă să solicite judecătorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrîngerea dreptului la viaţă privată”, precizează surse CRJ. ONG-ul mai precizează că articolul 53, alineatul 2 din Constituţia României prevede că restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, că aceasta trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, fără a aduce atingere existenţei dreptului sau libertăţii. Totodată, Legea 298/2008 încalcă articolul 8 privitor la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

LPE va face toate demersurile pentru abrogarea Legii

Preşedintele Ligii Pro Europa (LPE), Smaranda Enache, a declarat, ieri, că legea privind prelucrarea datelor personale “violează drepturile fundamentale garantate de Constituţie” (referindu-se la articolele 26, 27 şi 28, privind dreptul la protejarea vieţii intime şi la inviolabilitatea corespondenţei din capitolul privind drepturile şi libertăţile fundamentale din Constituţie - n.r.). iar LPE va face toate demersurile pentru abrogarea acesteia. Ea a susţinut că LPE va face toate demersurile necesare pentru a obţine abrogarea acestei legi şi va acorda sprijin tuturor persoanelor care vor începe procese din cauza încălcării drepturilor lor constituţionale prin această lege. Mai mult, preşedintele LPE a susţinut că, dat fiind că legea a fost adoptată în plină campanie electorală, a trecut neobservată inclusiv de ligă, care s-a sesizat abia după semnalarea acesteia de către presă.

“Instituirea unui regim generalizat de stocare a informaţiilor privind comunicarea încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale şi deschide calea unor abuzuri grave, în condiţiile în care, şi în trecut, informaţii confidenţiale au fost făcute publice şi utilizate ca instrument de şantaj sau surse de ilegalităţi”, a susţinut Enache. “Acolo unde au fost adoptate, legi similare din alte state ale UE, au fost declarate neconstituţionale de Curţile Constituţionale naţionale, ca în cazul Germaniei sau al Bulgariei, iar CEDO a admis în mai multe cazuri plîngeri individuale că legile respective adoptate în state membre UE violează prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”, a spus Enache, adăugînd că LPE consideră că legislaţia din România oferă posibilitatea combaterii terorismului, a crimei organizate şi a corupţiei “prin aplicarea cu bună credinţă a legislaţiei în vigoare”, care dă posibilitatea organelor de urmărire penală să intercepteze convorbirile celor urmăriţi penal pe perioade determinate în anumite condiţii prevăzute de lege.