Multe evenimente au zguduit sectorul energetic în România lui 2014. Haideţi să le urmărim împreună pe cele mai importante dintre ele.

UN NOU IMPOZIT

Anul 2014 a început cu introducerea de către Guvern a unui nou impozit, pe proprietate pentru construcţiile speciale, reprezentând 1,5% din valoarea construcţiei. Impozitul se aplică pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare-descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii. Încasările din acest impozit sunt estimate pentru acest an la 1,5 miliarde de lei. Fostul ministru al Finanţelor Ioana Petrescu spunea în luna septembrie că sumele din impozitul pe construcţii speciale, care va fi redus de la 1,5% la 1% de la 1 ianuarie 2015, vor fi repartizate primăriilor. Iimpozitul va fi colectat la bugetul de stat, iar ulterior va fi stabilit mecanismul de transfer către bugetele locale.

HIDROELECTRICA, ÎN INSOLVENŢĂ

La mai puțin de un an de la ieşirea din insolvență, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară, a revenit în insolvenţă în luna februarie după ce compania a pierdut în instanţă procesele cu mai mulți traderi de energie care au contestat decizia administratorului judiciar de a nu le recunoaște crențele. Compania, controlată de stat, s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2013, motivul principal pentru incapacitatea de plată fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate mai mulţi traderi, contracte în urma cărora Hidroelectrica a pierdut peste 1,2 miliarde de euro în perioada 2006 - 2012. Odată cu reintrarea în insolvență a fost amânată, din nou, listarea la bursă a Hidroelectrica, programată în acest an pentru luna iunie. Răzvan Nicolescu, fostul ministru delegat pentru Energie, spera în luna aprilie că Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă până la finele anului 2014. În schimb, Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al companiei, spunea în mai că Hidroelectrica va ieşi din a doua insolvenţă în mai sau iunie 2015.

PROBLEME LA CEZ

În luna aprilie a apărut în piaţă prima informaţie legată de vânzarea unor active deţinute în România de către o companie importantă. Reprezentanţii CEZ au spus atunci că grupul ceh va vinde parcurile eoliene din Dobrogea, de la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună. Cele două parcuri eoliene sunt printre cele mai mari din România, cumulând 600 MW, iar construirea lor a presupus o investiţie de 1,1 miliarde de euro. CEZ nu a vândut parcurile eoliene, iar reprezentanții grupului ceh au afirmat ulterior că nicio clipă nu s-a pus problema să se retragă de pe piața românească. CEZ a intrat pe piața românească în 2005, când a cumpărat de la Electrica 51% din acţiunile filialei Electrica Oltenia.

EON VREA BANI DE LA STAT

Tot în aprilie, grupul german E.ON, câștigător și el a două privatizări în România, a anunțat oficial că renunță la investiţia comună cu Enel şi Termolectrica într-o termocentrală în Brăila. Investiția, evaluată la 1,4 miliarde de euro, a fost anunțată încă din 2008, când cele trei companii au încheiat un memorandum. În 2013, șeful E.ON România spune că proiectul nu are niciun viitor în lipsa unui ajutor de stat.

ACCIZĂ SUPLIMENTARĂ

La trei luni de la apariţia impozitului pe construcţiile speciale, Guvernul introduce de la 1 aprilie o acciză suplimentară pentru carburanţi de 7 eurocenţi pe litru, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzină, motorină şi kerosen. În urma protestelor transportatorilor, Executivul a decis ca, pentru motorină, să fie returnat trimestrial transportatorilor 4 cenţi din acciza de 7 eurocenţi.

ENI IESE DE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ

Luna mai aduce ieşirea grupului italian Eni de pe piaţa distribuţiei de carburanţi, prin vânzarea către compania ungară MOL a celor 42 de benzinării pe care le deţinea în România sub marca Agip. Eni era prezent pe piaţa românească a distriibuţiei de carburanţi din 1995. Prin preluarea benzinăriilor de la Eni, MOL a ajuns la o reţea de aproape 200 de unităţi, a patra ca dimensiune după cele ale OMV Petrom, Rompetrol și Lukoil.

ELECTRICA, LA BURSĂ

Evenimentul lunii iunie a fost listarea la bursă, după mai mulți ani de promisiuni și amânări, a distribuitorului de energie Electrica, controlat de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a atras în urma ofertei publice suma de 1,95 miliarde lei (444,3 milioane euro), reprezentând preţul minim stabilit prin prospectul de listare. Un pachet de 19% din acţiuni a fost listat la bursa din Londra sub formă de certificate globale de depozit (GDR). În urma listării, Ministerul Economiei a rămas cu 48,78% din acțiunile distribuitorului de electricitate, care s-a alăturat astfel pe piaţa de capital companiilor Transelectrica, Transgaz, Romgaz și Nuclearelectrica.

ENEL RENUNŢĂ LA ACTIVE DIN CAUZA DATORIILOR

Unul dintre cele mai discutate subiecte în domeniul energetic în acest an a fost anunțul din luna iulie al grupului italian Enel, care controlează peste o treime din piața distribuției de electricitate din România, că vrea să vândă operațiunile de distribuţie şi comercializare de energie din România, alături de activele din Slovacia. Renunţarea la active are ca scop reducerea datoriilor grupului italian. La momentul anunţului, Enel a menţionat că se aşteaptă să obţină 4,4 miliarde de euro prin cedarea activelor din România şi Slovacia. Potrivit unor surse din fostul Departament pentru Energie, Enel ar vinde activele din România doar dacă va obține 1,7-1,8 miliarde de euro. Însă estimările statului român indică o sumă maximă oferită de 1,2-1,3 miliarde euro, iar dacă grupul italian nu va obţine preţul cerut este posibil să renunţe la vânzare. Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, pentru care a plătit, la pachet, 127,4 milioane de euro.

GAZODUCT PENTRU MOLDOVA

România a reușit, în august să își conecteze sistemul de transport al gazelor cu încă o țară vecină, respectiv cu republica Moldova, după ce a construit un gazoduct cu Ungaria în 2010. De această dată, conducta cu Republica Moldova nu are rolul de a diversifica sursele de import de gaze, ci este făcută pentru export. În luna august a fost inaugurată conducta de gaze naturale Iaşi-Ungheni (Republica Moldova), cu opt luni întârziere față de termenul avansat în 2013 de premierul Victor Ponta, respectiv sfârșitul anului trecut. Prin această conductă, cu o lungime de 43 de kilometri, vor fi exportate gaze către Republica Moldova, însă importanţa acestui proiect rămâne limitată atât timp cât nu este realizată extensia până la Chişinău. Exportul de gaze va fi realizat OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac OMV, care a încheiat în luna decembrie un acord cu Energocom din Republica Moldova pentru începerea livrărilor de gaze către statul vecin de la 1 ianuarie 2015.

FĂRĂ LICITAŢII NOI PENTRU PERIMETRELE PETROLIERE

Deși autoritățile insistă că viitorul independenței energetice a României depinde de explatarea zăcămintelor, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale nu a organizat nici în acest an licitații pentru concesionarea de noi perimetre petroliere, mai ales că precedenta licitaţie a avut loc în 2010. Licitația pentru concesionarea a 36 de perimetre era programată pentru anul trecut, dar a tot fost amânată. Cele 36 de perimetre sunt atât on-shore, cât și off-shore. Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu afirma în luna septembrie că licitația va fi organizată în 2015.

CHINEZII VIN LA CERNAVODĂ

După șapte ani în care statul nu s-a decis câte acțiuni vrea să dețină la compania care ar trebui să construiască două noi reactoare nucleare la centrala din Cernavodă și a pierdut toți partenerii în proiect, compania de stat Nuclearelectrica a anunțat în luna octombrie că a reușit să convingă compania China General Nuclear Power Corporation (CGN) să se alăture proiectului de 6,5 miliarde de euro pentru construcția reactoarelor nucleare 3 și 4 ale centralei. De altfel, compani din China a fost singurul ofertant.

OLTCHIM, DE NEPRIVATIZAT

Luna decembrie a marcat un alt insucces al privatizării firmei Oltchim SPV, care deține activele combinatului chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, după ce în cursul acestui an au mai fost două încercări de vânzare. Combinatul Oltchim se află în insolvență din ianuarie 2013. Oltchim SPV a preluat activele combinatului chimic, evaluate la 305 milioane de euro, dar fără datorii, care trec de 3,7 miliarde de lei.