Un document ministerial, realizat înainte de redactarea de către Comisia Europeană (CE) a raportului de ţară, care ar urma să fie prezentat în iulie sau în septembrie, prezintă, la modul general, clauzele de salvgardare care pot fi aplicabile României după data aderării. În material se aminteşte că, potrivit regulilor comunitare, pot fi aplicate clauze de salvgardare sau măsuri cu caracter echivalent prevăzute de Tratatele UE, valabile pe termen nelimitat, precum şi clauze de salvgardare sectoriale. Potrivit documentului, CE poate adopta măsuri în cazul României pînă la 1 ianuarie 2010, prin clauze sectoriale, dar, odată adoptate, pot fi prelungite după această dată pînă la remedierea problemelor constatate, iar principalele domenii în care neîndeplinirea angajamentelor asumate ar putea conduce la activarea clauzei de salvgardare privind Piaţa internă pentru România sînt agricultura şi gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune. Materialul conţine şi un capitol distinct referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit pentru ţara noastră, amintindu-se că oficialii CE au stabilit o procedură de control al progreselor înregistrate în reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, cu un set de obiective de referinţă urmărite îndeaproape de către CE şi statele membre. Aceste obiective se referă la asigurarea funcţionării sistemului judiciar într-o manieră mai transparentă şi eficientă, în special prin întărirea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi monitorizarea impactului noilor Coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea Agenţiei de Integritate şi competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate “sancţiuni descurajatoare”, continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local. În finalul acestor precizări cu caracter general, documentul prezintă o serie de concluzii în care se arată că principalul risc, în prezent, îl reprezintă raportarea factuală la obiectivele de referinţă ale MCV, care afectează credibilitatea României ca partener în UE şi slăbeşte capacitatea de negociere şi de promovare a intereselor în cadrul Uniunii. “Deşi pînă în prezent nu au fost adoptate şi nici propuse măsuri concrete de sancţionare a României (ex. aplicarea clauzelor de salvgardare specifice, blocarea de fonduri comunitare), riscul persistă. În ultima perioadă, a apărut tendinţa de introducere a unei condiţionalităţi între îndeplinirea angajamentelor legate de Mecanism şi aderarea României la Spaţiul Schengen (2011) şi zona Euro (2014)”, se arată în document. Referitor la clauzele de salvgardare sau măsuri cu caracter echivalent prevăzute în Tratatele UE, valabile pe termen nelimitat, acestea ridică probleme, conform documentului menţionat, în special în domeniul infringementului (neaplicării acquis-ului şi Tratatelor), deoarece un număr mai ridicat de proceduri de infringement deschise sau declanşarea lor în domenii sensibile, la care se adaugă existenţa MCV, pot afecta puternic capacitatea României de a-şi promova eficient interesele în cadrul UE, de la negocierea bugetară pînă la inserarea în politicile europene.