“România nu a scăpat încă de demonii din trecutul său şi este paralizată de aşa-numita economie gri, în pofida măsurilor impuse de creditorii internaţionali şi de Bruxelles”, comentează publica franceză “Les Echos”. Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a explicat recent în comisia parlamentară pentru buget că economia paralelă din ţară ar atinge 50 de miliarde de euro pe an, adică aproape 40% din PIB. Lipsa de reacţie din partea autorităţilor politice îl îngrijorează pe fostul premier social-democrat, afirmă “Les Echos”. “De ce să împrumutăm bani din străinătate, plătind dobânzi şi comisioane, în loc să luăm măsuri pentru a lupta împotriva economiei paralele?”, s-a întrebat el. Unele idei ar permite, pur şi simplu, controlarea mai bună a eventualilor vinovaţi de fraude, potrivit lui. De exemplu, pentru a evita evaziunea fiscală la brutării, statul ar putea calcula cantitatea de electricitate necesară pentru coacerea unei pâini şi ar putea verifica, după aceea, regulat actele, pentru a determina dacă vânzările trecute în declaraţia de impozit corespund cu consumul de curent înregistrat. Evaziunea fiscală prin neplata TVA-ului şi prin nedeclararea veniturilor ar reprezenta circa o treime din economia subterană, afirmă “Les Echos”. De asemenea, munca la negru ar priva bugetul naţional de 30 de miliarde de euro anual. Instabilitatea politică locală, corupţia şi recesiunea profundă după izbucnirea crizei financiare au încurajat companiile şi cetăţenii de rând să găsească metode ingenioase pentru a evita impozitele, comentează publicaţia. Economia gri, care este departe de a fi în scădere, continuă să se dezvolte de la an la an, scrie publicaţia franceză. Aceasta ar fi crescut cu 50% din 2004. Iar niciuna dintre măsurile luate de creditorii internaţionali şi de Bruxelles pentru a o ţine sub control nu au dus la niciun rezultat tangibil, a conchis “Les Echos”.

România nu a fost subiect de analiză doar pentru publicaţia franceză amintită, ci şi pentru politicieni din Ucraina. Ieri, liderul partidului Marea Ucraina, Igor Bercut, a declarat că ”Ucraina va rămâne, la un moment dat, doar cu Kievul şi cinci regiuni, iar restul teritoriului va fi împărţit între România, Polonia, Rusia şi Turcia”. Potrivit politicianului, România va dori să-şi recâştige Basarabia, Polonia Lvovul şi Galiţia, Turcia Crimeea, iar Rusia este oricând pregătită să anexeze zona de est. “În Istanbul, orice turist poate cumpăra o hartă unde Crimeea este vopsită în steagul turcesc. Iar în est, nu toţi votează neapărat pentru Rusia, ci pentru faptul că acolo salariile şi pensiile sunt de trei ori mai mari”, a adăugat Bercut. Situaţia tensionată din interiorul ţării crează contextul ideal pentru provocările venite din exterior, consideră Bercut. Totodată, directorul biroului de presă din Ministerul ucrainean de Externe, Oleg Voloşin, a declarat că Ucraina nu vrea să alipească Transnistria, de teamă că va pierde Crimeea. “Noi suntem pentru inviolabilitatea frontierelor din Europa, stabilite după al Doilea Război Mondial, deoarece schimbările pot reprezenta o adevărată ameninţare pentru noi. Astăzi vom lua Transnistria, iar mâine, Rusia ne va cere Crimeea, apoi românii vor pretinde Bucovina, iar Ungaria, Transcarpatia. Noi nu avem ce câştiga din condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, altfel am pune sub semnul întrebării modalitatea de aderare a Ucrainei de vest”. Politicianul a comentat astfel informaţia apărută pe WikiLeaks, conform căreia, R. Moldova era pregătită în 2007 să renunţe la Transnistria, doar pentru a se uni cu România.