Johann-Dietrich Woerner, noul director general al Agenției Spațiale Europene (ESA), a declarat, în timpul unei vizite oficiale la București, că România este un partener de încredere și dinamic al ESA, în domeniul cercetării spațiale, în special din punctul de vedere al fizicii razelor laser. Johann-Dietrich Woerner a vorbit despre rolul României în ESA și în cercetarea spațială, miercuri seară, la sediul Agenției Spațiale Române (ROSA) din București, într-o întâlnire cu presa, la care a participat și președintele ROSA, Marius-Ioan Piso.

Evenimentul a avut loc cu prilejul vizitei oficiale în România a unei delegații a ESA, care a fost condusă de Johann-Dietrich Woerner, aflat la conducerea agenţiei europene de la 1 iulie. Vizita a avut loc în contextul în care România este membru al ESA și colaborează la mai multe proiecte dezvoltate în cadrul Agenției Spațiale Europene. "Am avut mai multe discuții, la diferite niveluri (în România, n.r.). Am discutat cu reprezentanții ROSA despre prezența ROSA în ESA și despre care sunt pașii următori de realizat în ESA și care sunt deciziile viitoare pe care trebuie să le luăm. Totodată, am vorbit atât la universitate, dar și la Parlament despre ce poate ESA să aducă României", a declarat Johann-Dietrich Woerner. El a mai spus că, din punctul de vedere al cercetării spațiale, vede România ca pe "un partener de încredere, pozitiv, dinamic și care și-a asumat provocări". "Văd România ca pe un partener puternic în domeniul laserelor (...), care pot juca un rol important (în proiectele spațiale ale ESA, n.r.)", a spus Johann-Dietrich Woerner, precizând că sunt și alte zone de cercetare spațială în care specialiștii români sunt buni în prezent. "Depinde de România să decidă la ce proiecte vrea să contribuie din ce în ce mai mult. Pentru ESA este foarte bine să aibă România la bord", a mai spus Woerner.

Acesta a vorbit și despre activitatea ESA în general, precizând că Agenția Spațială Europeană este foarte mândră de portofoliul său de activități, care include aplicații științifice, dezvoltarea tehnologiei, robotică etc. "ROSA este invitată să se implice în multe programe (...) Am vizitat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, care dezvoltă lasere puternice și care ar putea să fie folosite în privința deșeurilor spațiale. Acesta va fi un pas înainte, pentru că, deocamdată, doar le putem urmări, dar nu avem nicio modalitate pentru a le reduce", a explicat Johann-Dietrich Woerner, precizând că a fost foarte impresionat de lucrurile făcute de specialiștii români în domeniul fizicii razelor laser. De asemenea, potrivit lui Woerner, această chestiune legată de posibilitatea utilizării laserelor în diferite proiecte ale ESA va fi abordată la următorul Consiliu Ministerial al Agenției Spațiale Europene. Această reuniune, la care vor participa și reprezentanții României, va avea loc la sfârșitul anului viitor, după cum a precizat președintele Asociației Spațiale Române, Marius-Ioan Piso.

Proiecte prioritare pe următorii 10 ani

Pe de altă parte, Johann-Dietrich Woerner a spus că cele 22 de state membre ale ESA trebuie să se gândească la ce proiecte trebuie să fie prioritare pentru Agenția Spațială Europeană după ce, în 9-10 ani, va fi încheiată misiunea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune. "Statele membre trebuie să decidă unde vor să ajungă cu ESA și rog membrii agenției să facă un plan pentru perioada de după ISS, pentru că sunt sigur că avem nevoie de un proiect internațional", a mai spus Johann-Dietrich Woerner, precizând totodată că nu crede că, după ce se va închide Stația Spațială Internațională, va fi construit un nou astfel de avanpost spaţial.

Nanosateliţii de la Măgurele

La rândul său, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, a spus că directorul general al ESA a vizitat și Centrul de Integrare pentru Nanosateliți din cadrul Institutului de Științe Spațiale de la Măgurele, care urmează să fie inaugurat curând și "care este cam singurul din Europa de Est în acest moment", ocupându-se de "integrare de nanosateliți". În ceea ce privește activitatea Centrului de Integrare pentru Nanosateliți, Marius-Ioan Piso a spus că acesta are în producție doi nanosateliți, care sunt cuprinși în misiunea spațială QB50, ce urmează să fie lansată. "În aceste discuții, întâlniri, s-a exprimat intenția de a intensifica această colaborare, pe proiecte existente și pe proiecte noi. ESA este un sistem deschis", a mai spus Marius-Ioan Piso. "Trebuie să nu uităm că ESA este a statelor membre și noi deținem cam un procent și jumătate, ceea ce nu este puțin", a mai spus Piso, precizând că ESA răspunde solicitărilor statelor membre. "Bineînțeles că lucrurile astea trebuie să se încadreze în programele pe termen lung pe care tot noi le aprobăm și ceea ce s-a discutat important la nivel politic și la nivelul executiv maxim în acest moment a fost reprezentarea la Consiliul Ministerial al Agenției Spațiale Europene de la sfârșitul anului viitor. Atunci se vor lua deciziile pentru următorii șapte-opt ani în ESA, programele opționale ale ESA, câteva dintre misiunile spațiale importante se definesc și se aprobă atunci. Și această vizită a fost și o pregătire în vederea acestui consiliu ministerial", a explicat Piso.

De asemenea, Marius-Ioan Piso a spus că rolul României în ESA este consolidat de mulți ani. În prezent, Agenția Spațială Română participă la 17 programe și misiuni în cadrul ESA. "Nu putem să spunem că unul este mai important sau mai puțin important. Ar fi 17 programe și misiuni la care noi participăm. Cel mai prozaic este racheta Ariane 6, unde deja industria noastră a început să lucreze și unde, începând cu 2021, se vor produce cam 200 de bucăți, la care industria noastră va avea coparticipare. Este unul dintre cele mai mari succese industriale pe care le avem. Este important pentru industrie, pentru factorul de retur, pentru faptul că de la granița Rinului, în afară de Germania, n-a mai făcut nimeni așa ceva în Europa. Este rezultatul a vreo 20 de ani de activități pregătitoare pentru lansatoare. În momentul acesta, România deține tehnologie la nivel maxim în domeniul spațial", a concluzionat președintele Agenției Spațiale Române, Marius-Ioan Piso.