România a utilizat doar 300.000 de euro din cele peste două miliarde de euro alocate prin Programul Operaţional Sectorial - Transporturi pentru realizarea unor hărţi de zgomot pe calea ferată, a declarat, ieri, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIF), Ştefan Roşeanu, la un seminar dedicat industriei feroviare. „România a absorbit doar 300.000 de euro din cele 2 - 2,5 miliarde de euro pentru transportul feroviar din fondurile structurale alocate în perioada 2007 - 2013 şi asta pentru realizarea unor studii privind hărţile de zgomot pe calea ferată”, a spus Roşeanu. Potrivit CFR SA, compania a întocmit primele hărţi strategice de zgomot pentru căile ferate cu mai mult de 60.000 de treceri de trenuri/pe an, conform directivelor europene, pentru tronsoanele de cale ferată Bucureşti Nord - Chitila (cu o lungime de 9,6 kilometri) şi Saligny - Palas (pe linia Bucureşti - Constanţa, cu lungimea de 49 de kilometri) şi pentru staţiile de cale ferată Arad, Simeria şi Ploieşti Sud. Potrivit reglementărilor europene, sînt necesare hărţi de zgomot pentru oraşele cu peste 250.000 de locuitori, drumurile principale cu mai mult de şase milioane de treceri de vehicule pe an, căi ferate principale cu mai mult de 60.000 de treceri de trenuri pe an şi aeroporturi cu mai mult de 50.000 de mişcări pe an. Potrivit datelor AIF, calea ferată din România este într-o situaţie de sub-finanţare din 1990, ceea ce a dus la o stare extrem de precară a infrastructurii, în condiţiile în care peste 38% din calea ferată are nevoie urgentă de reparaţii, situaţie similară pentru 95% dintre staţii, 86% din linia de alimentare electrică şi 60% dintre tunelurile şi podurile feroviare. „Calea ferată a primit în ultimii ani doar atîţia bani cît să supravieţuiască şi de aici starea infrastructurii feroviare. Marea greşeală este că nu au existat proiecte viabile de dezvoltare, şi mă refer la proiecte care să vizeze dezvoltarea infrastructurii concomitent, cu dezvoltarea materialului rulant. De asemenea, trebuie neapărat să renunţăm la distincţia între cale ferată interoperabilă şi neinteroperabilă şi să încurajăm operatorii privaţi de transport să nu mai lupte doar pentru subvenţia de la stat, ci să facă cu adevărat transport”, a spus sub-secretar de stat pe probleme feroviare în Ministerul Transporturilor (MT), Constantin Axinia. Anastasios Bougas, responsabil pentru România DG Regio - Comisia Europeană, a declarat însă că România poate primi fonduri europene pentru infrastructura feroviară cu o valoare de peste două miliarde de euro, dar nu şi pentru achiziţii de material rulant, aceste proiecte urmînd să fie finanţate de fonduri europene regionale. CFR SA a reabilitat în 2008 doar 31 de kilometri cu fonduri bugetare, deşi reţeaua feroviară a României are 10.820 de kilometri, respectiv peste 20.000 de kilometri de cale ferată desfăşurată. CFR SA a cheltuit în 2008 circa 40 milioane de lei de la buget pentru reabilitarea acestor 31 de kilometri, la care se adaugă opt poduri reabilitate, patru terasamente şi şapte tuneluri feroviare. Compania a mai reparat/întreţinut 83 de kilometri, care au beneficiat însă de finanţare externă şi de co-finanţare de la buget. În această situaţie s-au aflat şi 64 de poduri, 47 de terasamente şi 46 de instalaţii feroviare. Potrivit contractului de activitate al CFR SA, necesarul de reparaţii pentru anul trecut se ridica la 300 de kilometri de cale ferată, 96 de poduri, 88 de terasamente şi 52 de tuneluri. Ritmul în care este reabilitată calea ferată este insuficient avînd în vedere lungimea căii ferate şi faptul că, în prezent, viteza medie de circulaţie a ajuns la 74 de kilometri pe oră, deşi sînt unele sectoare de drum pe care viteza poate ajunge şi la 160 de kilometri la oră pentru trenurile de călători. Alături de programele cu finanţare de la buget sau din alte surse externe, CFR SA derulează în prezent mai multe proiecte de reabilitare a transportului feroviar pe coridoarele europene, cu finanţate prin POST, pe linia Bucureşti - Constanţa şi linia Câmpina - Predeal. Aici se înregistrează întîrzieri, din cauza faptului că nu au fost alocate sumele necesare pentru plata constructorilor, care fie au încetat temporar lucrul, fie au redus ritmul de lucru.