Distribuitorii străini profită de îngheţarea preţurilor la medicamente şi de deprecierea leului faţă de euro pentru a cumpăra mai ieftin unele produse farmaceutice din România, pe care le revînd apoi în ţările de origine, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) primind notificări de “distribuţie paralelă” a 83 de produse. Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a declarat că, în momentul de faţă, ţara noastră are cele mai mici preţuri din UE, iar medicamentele sînt mărfuri care circulă fără restricţii, fiind vorba de volume mici şi valori mari. “Importul paralel este profitabil pentru companiile care îl practică, fără ca statul român să aibă vreun cîştig. În acelaşi timp, periclitează stocurile de medicamente şi pune în pericol accesul bolnavilor la produse farmaceutice. Pentru anumite medicamente s-ar putea ajunge la o reducere drastică din lipsa stocurilor”, a mai declarat Zaharescu. El a adăugat că în acest moment nu se poate cuantifica valoarea importurilor parelele şi nu există posibilitatea introducerii unor acţiuni prin care să se interzică importul paralel, dar este posibil ca fenomenul să ia amploare în următoarele şase luni.

Fenomenul se va amplifica!?

Directorul ARPIM a adăugat că, dacă fenomenul se va amplifica, România ar putea ajunge în situaţia Greciei, unde importul paralel reprezenta, în urmă cu cîţiva ani, o treime din piaţa de medicamente. Precizăm că, în ţara noastră, activitatea de “distribuţie paralelă” este reglementată printr-un ordin al ministrului Sănătăţii, care transpune normele europene, privind interzicerea restrictiţiilor cantitative la import între ţările membre, pentru medicamentele brevetate, autorizate pentru comercializare. În 2008, autorităţile din statele membre UE au transmis notificări către ANM pentru 83 de medicamente pentru a fi exportate, număr aproape dublu faţă de 2007, cînd au fost solicitări pentru 43 de produse. De menţionat că cele mai multe solicitări au provenit de la autorităţile competente din Marea Britanie, Germania şi, mai rar, din Finlanda sau Suedia.

În general, distribuitorii străini cumpără din România medicamente produse de companii farmaceutice importante la nivel mondial. Astfel, potrivit datelor ANM, printre producători de medicamente vizaţi de distribuitorii străini se numără GlaxoSmithKline, Pfizer, Astellas, Roche, Abbott, MSD, AstraZeneca, Schering, Merck, Servier, Bayer şi Bracco. Directorul general al reprezentanţei din România a producătorului elveţian Roche, Dan Zamonea, a explicat că deprecierea monedei naţionale şi îngheţarea preţurilor la medicamente au făcut piaţa locală mult mai atractivă pentru importul paralel. “În acest moment, în cazul nostru, diferenţa între preţul real şi cel oficial este de 22%. În condiţiile în care marja de profit a distribuitorilor este de 1-2%, este normal să fii interesat. Ce distribuitor nu ar investi, să zicem, 5% pentru reetichetare şi să rămînă cu peste 15% profit după vînzarea produselor în altă ţară?” a adăugat reprezentantul Roche.