În ciuda reformelor din sistemul de învăţământ românesc, sau poate chiar datorită acestora, România se confruntă, încă, cu un număr ridicat de persoane care scriu şi citesc cu dificultate, procentul fiind de 40% în 2009 faţă de media Uniunii Europene de 17%. Concluziile sunt prezentate în cadrul noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învăţământ şi formare, dat publicităţii, marţi. „Vestea bună este că nivelul Educaţiei în Europa a crescut considerabil. Mai mulţi tineri absolvă învăţământul secundar şi învăţământul superior decât acum zece ani. Dar abandonul şcolar timpuriu continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din şapte în UE şi unul din cinci elevi are în continuare competenţe reduse de citire la vârsta de 15 ani”, a afirmat Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. Mai mult, comisarul european a cerut cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învăţământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. „Cheltuielile cu învăţământul reprezintă o investiţie bună pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică şi, pe termen lung, se autodecontează”, a precizat Androulla Vassiliou. În condiţiile în care guvernanţii români au redus drastic bugetul Educaţiei, au concediat pe capete cadrele didactice şi le-au micţorat veniturile celor rămase sub limita subzistenţei, nu este deloc greu de înţeles, în România, nivelul de educaţie al tinerilor generaţii este din ce în ce mai scăzut. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului şcolar sub 10 %, precum şi pe cel de creştere a procentajului de absolvenţi la cel puţin 40 %. Un alt indicator din strategie se referă la persoanele cu nivel scăzut al competenţelor de citire, matematice şi ştiinţifice, astfel până în 2010, ponderea celor cu nivel scăzut în acest sens trebuia să ajungă la 17%. Ţările cele mai performante din UE, în acest sens, sunt Finlanda, Ţările de Jos şi Estonia, România având în 2000 un indicator de 41,3% , în 2008 de 53,5%, iar în 2009 de 40,4%.