Dacă, nu cu mult timp în urmă, europenii arătau cu degetul spre noi, pentru a ne indica drept codaşi în ceea ce priveşte efectuarea transplanturilor, de această dată suntem lăudaţi. România conduce în topul transplanturilor din Europa, având un record de 60 de donatori în primele patru luni din 2013, când au fost realizate 120 de transplanturi de rinichi şi 53 de ficat, însă niciunul de cord, din cauza incompatibilităţii primitorilor, a anunţat, ieri, de Ziua Naţională a Transplantului, coordonatorul în cadrul Programului Naţional de Transplant, dr. Victor Zota. „Până la începutul lui mai, am avut 60 de donatori în moarte cerebrală, de la care au fost recoltate, pentru transplant, 173 de organe, dintre care 120 de rinichi şi 53 de ficaţi, în condiţiile în care în tot anul 2012 au fost 65 de astfel de intervenţii”, a declarat dr. Zota. Tot el a precizat că în ţara noastră au avut loc o serie de premiere: opt transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj-Napoca, cinci transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureşti şi patru transplanturi de cornee în 24 de ore, tot în Capitală.

TRANSPLANTĂM MAI IEFTIN Sunt medici care susţin că, în România, costurile unei operaţii de transplant sunt mai mici comparativ cu cele din alte ţări. „Un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro. Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în ţară şi 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar un transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în ţară, respectiv între 150.000 şi 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în ţară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro”, a precizat dr. Zota. Atât dr. Zota, cât şi şeful Clinicii de transplant renal de la Cluj-Napoca, profesorul Mihai Lucan, susţin că finanţarea programului de transplant constituie o problemă şi că banii ajung doar pentru un sfert din intervenţiile care ar fi necesare în acest an. Un alt punct dificil semnalat de medici este cel privind transplantul de cord, intervenţie care, după desfiinţarea Institutului de Cardiologie din Târgu Mureş, a devenit „tot mai rară”, în 2013 nefiind realizată nicio astfel de operaţie. „Din nefericire, în România, în 2013, nu a fost realizat niciun transplant de cord. Vorbim de inimi irosite, pentru că nu au fost recoltate pentru transplant. În acest timp, 30 de pacienţi aşteptau o inimă, iar mulţi au decedat. Am muncit 30 de ani să fac Institutul de Chirurgie Cardiacă din Târgu Mureş. A fost desfiinţat şi inclus ca secţie în Spitalul Judeţean. Consecinţele - activitatea de transplant de cord a fost dezorganizată. Cei mai buni medici şi şapte asistente supraspecialitate în Italia pentru acest tip de transplant au plecat. Institutul din Târgu Mureş era principala sursă de transplant de cord din România. După 1999, când s-a deschis institutul, au fost realizate 50 de operaţii, cu rezultate foarte bune”, a explicat prof. Radu Deac, fost director al Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

„Avem cel mai mare număr de donatori şi ar bine să menţinem acest ritm. Au fost zile când am realizat simultan şi câte trei transplanturi hepatice. Sper ca până la sfârşitul lui 2013 să facem între 100 şi 130 de transplanturi hepatice”, a spus prof. univ. dr. Popescu.

CONSTANŢA A OFERIT DONATOR, ÎN PREMIERĂ! Anul acesta, 32 de noi spitale au fost implicate în Programul Naţional de Transplant, după nominalizarea coordonatorilor de transplant şi a responsabililor cu identificarea şi menţinerea donatorilor în moarte cerebrală. Printre centrele de profil noi se numără şi Constanţa. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa „Sf. Apostol Andrei” a reuşit, pe 24 aprilie, un pas extrem de important în ceea ce priveşte alinierea la mari spitale din ţară, dar şi din Europa. La data menţionată, în premieră la SCJU, specialişti din Bucureşti şi Constanţa au prelevat trei organe unui tânăr de 30 de ani declarat în moarte cerebrală. Trei vieţi au fost salvate în urma prelevării de organe, aşa cum au anunţat medicii veniţi pentru prelevare.

Faptul că, de la înfiinţarea programului şi până în prezent, au fost realizate peste 3.500 proceduri de transplant, iar numărul donatorilor a crescut de la un an la altul, înseamnă că eforturile autorităţilor din domeniul sanitar, dar şi ale societăţii civile pentru conştientizarea importanţei transplantului şi pentru dezvoltarea acestui sector sunt recunoscute, potrivit Ministerului Sănătăţii (MS). Specialiştii MS au anunţat ieri că intenţionează dezvoltarea acestui domeniu şi îmbunătăţirea activităţii Agenţiei Naţionale de Transplant. De asemenea, tot pentru optimizarea programului, MS se află în faza de avizare a criteriilor de acreditare a unităţilor care efectuează proceduri de transplant.